EXCLUSIV // Este glifosatul cancerigen? Ce părere au inginerii agronomi români și cum se pune problema la nivelul UE. Germania a interzis deja erbicidul, iar Guvernul României spune că nu are efecte negative

Glifosatul este cel mai cunoscut erbicid din lume, utilizat de zeci de ani pe întreg mapamondul. În România de exemplu, este folosit în agricultură, în grădini, în parcuri, pentru a preveni apariția dăunătorilor – a insectelor și a buruienilor. Pe termen lung însă, efectul pentru mediu și sănătatea oamenilor este extrem de grav, spun cercetătorii Universității din Washington. Potrivit specialiștilor, acesta favorizează cu 40% apariția cancerului. Există multe controverse, inclusiv la nivelul entităților oficiale.

În acest an, o instanță din Statele Unite ale Americii a hotărât să despăgubească peste 100.000 de oameni, după ce s-a constatat faptul că glifosatul dăunează grav sănătății umane. De asemenea, Germania a interzis utilizarea glifosatului până în 2024, an în care de altfel,îi expiră perioada aprobată de Uniunea Europeană. Restul statelor de pe continent continuă să folosească substanța chimică, foarte eficientă în prevenirea apariției dăunătorilor. Ministerul Agriculturii a precizat în urmă cu câteva săptămâni, în exclusivitate pentru B1.ro, faptul că glifosatul nu determină efecte negative asupra sănătății.

Pozițiile oficiale cu privire la glifosat sunt contradictorii. La fel se întâmplă și dacă vorbim despre specialiștii în domeniu.Ion Toncea, inginer agronom, președintele ONG-ului Asociația Română pentru Agricultură Durabilă șiAurelian Penescu, inginer, cercetător și profesor universitar la Universitatea de Științe Agronomice din București au comentat pe marginea acestui subiect, în exclusivitate pentru B1.ro.

Ion Toncea, inginer agronom: „Ministerul Agriculturii trebuie să vină și cu argumente științifice”

Ion Toncea, inginer agronom, se poziționează împotriva glifosatului. În opinia sa, există soluții mult mai sigure.

„Prima oară când am auzit eu de acest glifosat, se vorbea și de consumatorii de porumb, de soia, de alte culturi care foloseau acest erbicid, că dezvoltau probleme de sănătate, în special ca urmare a rezistenței la antibiotice. Nu mai aveau efect. Aceste informații circulau la începutul anilor ’90.

Firma Monsanto a greșit că nu a spus adevărul. A spus că subsanțele sunt prelucrate, iar în resturi vegetale nu se găsesc.

Mă așteptam de la o astfel de formulare din partea Ministerului Agriculturii, dar trebuie să mai vină și cu argumente științifice. Trebuie să existe un document care săateste faptul că aceste substanțe sunt ‘safe’ pentru sănătatea umană și a ecosistemului.

De ce să folosim astfel de substanțe, când avem la îndemână o gamă foarte mare de erbicide specifice, pe care le putem folosi?!”, a declarat Ion Toncea pentru B1.ro.

Aurelian Penescu, inginer agronom: „Glifosatul, o minune a chimiei”

Aurelian Penescu, inginer agronom cu zeci de ani experiență în domeniu, susține cu tărie faptul că glifosatul nu determină probleme de sănătate. Profesorul universitar se numără printre primii cercetători care a testat substanța chimică.

„Nu afectează deloc sănătatea. Eu am lucrat cu el, când eram tânăr cercetător, la Institut la Fundulea. Noi l-am omologat, la începutul anilor ’80. Testele au urmat și după ’90.Se făcea cercetare foarte serioasă și punctuală. Glifosatul eun erbicit neselectiv. L-am testat din toate punctele de vedere. Și asupra microorganismelor din sol, respectiv ciuperci, bacterii, viermi și așa mai departe… L-am testat și asupra a ceea ce rămâne folosit ca desicant în bob de grâu, de porumb, floarea soarelui, soia, mazăre etc. Nu am depistat nici măcar urme de glifosat că ar rămâne în bobul care merge mai departe în procesul de producere de ulei, făină, mălai, soia și așa mai departe. L-am testat și în combaterea buruienilor acvatice, adică papură, stuf etc. Se punea problema dacă afectează peștii și înmulțirea icrelor. Nu am depistat nimic. Sunt ‘Toma Necredinciosul’. Până când nu văd, nu cred nimic.

Acum este o modă ca aceste erbicide care au fost folosite o perioadă foarte lungă să fie scoase. De ce? Pe de o parte, datorită faptului că, dacă se utilizează același erbicid, și plantele, anumite buruieni, devin rezistente. Astfel, putem da și cu 3, și cu 5 și cu 10 și cu tot budoiul sau bidonul, că ele nu mai mor, capătă o rezistență genetică. Descoperit de foarte mult timp, este o modă ca marea majoritate a acestor erbicide să fie scoase.

După mine, ca specialist care a lucrat toată viața în domeniul combaterii buruienilor cu erbicide și ca profesor la Universitatea de Agricultură din București, vă spun că ar fi o mare greșeală (n.r. – să se scoată de pe piață). Deocamdată nu avem un înlocuitor care să asigure o protecție”, a declarat Aurelian Penescu pentru B1.ro

Aurelian Penescu: „Sunt convins că glifosatul va fi eliminat”

Aurelian Penescu subliniază efectele pozitive ale glifosatului. Totodată, atrage atenția asupra strategiei de denigrare a substanței chimice, la nivel mondial, despre care crede că în maxim 10 ani va fi scoasă de pe piață.

„Este o minune a chimiei, mai ales în ingineria genetică, să distrugă buruienile și să rămână planta de cultură. În Statele Unite, aproximativ 60% din suprafața de soia și de porumb, dacă nu mai mult, sunt organisme modificate genetic. Și în Brazilia, și în Argentina etc. Se folosește acest erbicid și este o afacere extraordinar de mare.

Acesta este începutul. Există un proverb chinezesc: ‘Un drum de 1.000 de mile începe întotdeauna cu primul pas’. Și trebuie făcut primul pas, ca să se distrugă ceva stabil. Oricum, portița s-a deschis, drumul nu mai are întoarcere. Sunt convins că va fi eliminat. În comunitatea europeană se numește lobby. La noi se numește trafic de influență, care se și pedepsește, conform Codului Penal. Există interese economice. Cineva are o substanță nouă, care într-un an, doi sau trei, probabil că va acoperi acest segment. Această substanță estevândută sub zeci de denumiri comerciale. Monsanto are doar o subsanță, glifosatul, și face miliarde de dolari, poate zeci de miliarde de dolari cifră de afaceri. Este o substanță folosită peste tot în lume.

Germania nu trebuie luată în calcul, pentru că are o suprafață agricolă mică. Franța, România trebuie luată în calcul, state care nu-și permit să renunțe la acest erbicid. Concluzia mea este că mai durează 5-6-10 ani… Sper să-i mai dea derogare„, a declarat Aurelian Penescu pentru B1.ro.

Carmen Avram, europarlamentar: „Jumătate dintre fermieri folosesc glifosatul”

Eurodeputatul Carmen Avram, membru al Comisiei pentru Agricultură din Parlamentul European, a admis preocuparea europarlamentarilor cu privire la tranziția de la clasicele substanțe chimice, la cele eco.

„În acest moment, la nivel european, există un focus pe substanțele dovedite sau suspectate că sunt cancerigene.Jumătate dintre fermierii din România folosesc glifosatul. Nu există alternative, ci doar niște substanțe care se testează. Este extrem de complicat să renunți la glifosat, care este folosit pe scară largă, foarte eficient„, a declarat Carmen Avram pentru B1.ro.

„25% din agricultura europeană trebuie să devină organică până în 2030″. România are doar 2% în prezent

Trecea la agricultura eco nu este foarte simplă. Aceasta va implica costuri destul de ridicate, iar pretențiile europenilor sunt ridicate, a dezvăluit Carmen Avram.

„De asemenea, când faci o cultură eco, ai nevoie de o suprafață de 3 ori mai mare pentru culturi. Crescându-se suprafața, va fi nevoie probabil, de mai multă substanță biologică decât până acum și asta crește costul. Iar substanțe noi de pe piață, oricum vor fi mai scumpe. Se adaugă și apa, irigațiile.

Va trebui să înceapă testarea noilor substanțefoarte curând, inclusiv pentru înlocuirea glifosatului. Din informațiile pe care le am, există destul de multă rezistență în ceea ce privește glifosatul. O să fac un studiu foarte curând. Dar în marea lor majoritate, atât cei români, cât și cei din Europa, au o mare problemă cu condițiile care vor fi impuse pe viitor. Este un cumul care se va adăuga la povara financiară a fermierului. România nu are capacitate de depozitare, de procesare.

25% din agricultura europeană trebuie să devină până în 2030 organică, în condițiile în care în acest moment, avem cam 7%. România stă mult mai rău. Are 2% agricultură organică„, a declarat Carmen Avram pentru B1.ro.