Ministrul Sănătății, Nelu Tătaru, a declarat lunică România nu trece încă prin al doilea val al pandemiei de coronavirus, în condițiile în care numărul cazurilor noi nu a scăzut suficient de mult odată cu aplicarea măsurilor restrictive, astfel încât să vorbim despre sfârșitul primului val al pandemiei. Ministrul Sănătății a sugerat că sporireacazurilor de COVID-19 în ultimele săptămâni, odată cu luarea măsurilor de relaxare indică mai degrabă perspectiva transformării acestui prim val într-unul cu două cocoașe.
Medicul Emilian Imbri, managerul Spitalului “Dr. Victor Babeș” a explicat pentru B1.RO ce înseamnă perspectiva unui val cu două cocoașe și cum s-a ajuns la această evoluție a pandemiei de COVID-19 în România.
“Este o teorie pe care o dezvoltă medicii epidemiologi. Este vorba despre un prim vârf al pandemiei sau al atacului acestui virus care se manifestă printr-un număr ridicat de îmbolnăviri ceea ce a fost în România, cam în aprilie – începutul lunii mai, atunci am avut și un maxim de internări și un maxim de îmbolnăviri. A urmat o perioadă de pantă. S-a tot vorbit de acel platou cu dinții de fierăstrău, pentru că era o zi cu mai multe cazuri, o zi cu mai puține cazuri de îmbolnăviri și de pacienți infectați. Urma apoi o perioadă de coborâre, atât a numărului de internări și de depistați. Această coborâre noi am avut-o și în spital printr-un număr mai mic de internări, asta s-a întâmplat când noi am avut până în 200 de pacienți internați, spre sfârșitul lunii mai. Urmează apoi de vreo două săptămâni o creștere constantă, deci iarăși începe să urce panta numărul de bolnavi depistați pozitivi și numărul de internări. Noi iarăși, Spitalul Victor Babeș suntem la 300 de persoane internate, deci suntem iarăși spre un vârf, ceea ce înseamnă că ne apropiem de ceea ce spun epidemiologii a doua cocoașă”, a explicat medicul Emilian Imbri.
Acesta a mai precizat că România nu se confruntă cu un al doilea val al pandemiei de COVID-19 care ar trebui așteptat să lovească în toamnă.
“Încă ne este vorba de al doilea val. Acest lucru înseamnă iarăși o etapă care depășește așteptările ca număr de îmbolnăviri și de internări și vine ca un tsunami. Acest al doilea val ar trebui să îl așteptăm după septembrie”, a mai precizat Emilian Imbri.
Medicul este de părere că s-a ajuns la această evoluția a pandemiei de COVID-19 nu din cauza modului în care au fost ridicate restricțiile, ci din cauza modificărilor apărute în comportamentul populației.
“În România ridicarea restricțiilor a fost destul de liniștită și cu multă prudență. Partea proastă este că reacția populației la ridicarea restricțiilor a fost problematică, comparativ cu prima parte cînd restricțiile eraudrastice, când lumea era speriată de propria persoană. Nimeni nu știau ce se va întâmpla și dacă se vor îmbolnăvi. Pe măsură ce a trecut timpul, pe măsură ce au raportat mii de internări cu mii de vindecări, cu simptomatologii ușoare, iar lumea s-a cam săturat să stea în casă a intervenit și psihologic un nou punct de privire. Acum a venit concediul, a venit vara, lumea pleacă de oriunde, nicăieri nu mai poți să restricționezi decât cu un foarte mare risc de mișcări de stradă. Nici nu îți vine să mai restricționezi datorită șocului economic pe care îl trăiesc toate țările”, a mai precizat medicul Emilian Imbri.
Experiența trăită în trecut, în timpul altor pandemii, precum cea de gripă spaniolă din 1918 ne arată prin ce au trecut statele care au redus prea curând restricțiile, într-un moment în care pandemia avea o evoluție descendentă, dar nu suficient de mult, încât să indice sfârșitul primului val.
Statele credeau că se află de cealaltă parte a curbei și că în ciuda ridicării restricțiilor, curba va continua să se aplatizeze, până la dispariția primului val al pandemiei. Însă pe măsură ce restricțiile au fost relaxate, statele s-au confruntat cu o curbă cu două vârfuri, modelul invocat de ministrul Sănătății atunci când a vorbit despre un val cu două cocoașe. Două vârfuri în cadrul aceluiași val al pandemiei a însemnat creșterea accelerată a numărului de cazuri noi de coronavirus și a numărului de decese, precum și copleșirea sistemelor sanitare.
Acest model al pandemiei se diferențiază semnificativ de evoluția unui val cu o singură cocoașă (model dromader) , obiectiv pe care guvernele au încercat să îl atingă în momentul în care au impus măsuri restrictive dure. Blocând deplasarea populației și încercând să mențină cât mai mulți oameni acasă încă de la începutul pandemiei, guvernele au sperat la o aplatizare rapidă a curbei, astfel încât spitalele să nu fie copleșite de numărul pacienților. Autoritățile sperau astfel că pandemia va avea o evoluție ascendentă până când va atinge un vârf urmând apoi să coboare, astfel încât numărul cazurilor noi să fie ținutsub control de autorități și să lase spațiu de manevră pentru pregătirea confruntăriii cu un posibil al doilea val al pandemiei de COVID-19.
Fără îndoială, măsurile restrictive au salvat vieți. De asemenea, a oferit timp pentru cercetători să caute tratamente și să dezvolte vaccinuri, iar spitalelor le-a oferit posibilitatea să dezvolte capacitatea de testare și tratament care trebuie să existe înainte de orice „revenire la normal”. Dar din moment ce s-a renunțat la restricții după primele semnale de aplatizare a curbei, în multe state au apărut îngrijorări că progresele făcute în lupta cu pandemia ar putea fi risipite. Asta în condițiile în care riscăm să asistăm, de fapt, la un val cu două vârfuri. Specialiștii din domeniul sanitar avertizează că renunțarea la măsurile de distanțare socială prea repede, ar putea oferi noului coronavirus șansa de a reveni în circulație largă, Cazurile grave și decesele ar putea să crească din nou și să irosească toate progresele înregistrate până acum.
Pentru ca acest scenariu să fie evitat relaxarea regulilor de distanțare fizică sau a ordinelor de blocare la domiciliu nu trebuie să fie premature și este necesară o respectare strictă a regulilor impuse de autorități. În caz contrar poate exista o explozie a cazurilor noi de coronavirus, după creșterea inițială și atenuarea curbei.
Potrivit predicțiilor făcute de specialiști din domeniul medical, printre statele care sunt pe cale să evite acest scenariu, după ce măsurile de relaxare a restricțiilor au fost aplicate, se numără Germania, unde numărul cazurilor noi de COVID-19 a continuatsă scadă sau să fie menținut constant. Această evoluție ar urma să aibă loc și în Marea Britanie sau în Franța.
Pe de altă, potrivit predicțiilor, România ar urma să se confrunte cu noi vârfuri în următoarele luni, iar numărul deceselor cauzate de COVID-19, care a ajuns în prezent la 1.612 s-ar putea dubla până în toamnă.