EXCLUSIV // Alpinistul Alex Găvan luptă pentru salvarea aspretelui, cel mai rar pește din România și din lume: A supraviețuit 65 de milioane de ani și a fost periclitat în doar câteva decenii

Aspretele, o specie de pește veche de 65 de milioane de ani, care trăiește în valea Vâlsanului, din Munţii Făgăraşse află în pragul extincției. Pentru salvarea sa se luptă alpinistul şi activistul de mediu Alex Găvan, ajutat de specialiștii și de voluntarii fundației pe care a creat-o.

Situația speciei, considerată o fosilă vie, a revenit de curând în atenția publicului după ce alpinistul Alex Găvan a publicat primele imagini cu acest pește realizateîn mediul său natural, după mulți ani de incertitudine.

Sursa foto: Fundația Alex Găvan / Andrei Togor, Marcus Drimbea

Alex Găvanluptă împreună cu fundația sa pentru salvarea celui mai rar pește din România și poate chiar din lume

Despre campania pe care a inițiat-o pentru salvarea celui mai rar pește din România, și poate chiar din lume, a vorbit pentru B1.RO alpinistul Alex Găvan. Acesta a semnalat faptul că specia trebuie salvată, având în vedere că, deși a supraviețuit timp de 65 de milioane de ani, în doar câteva decenii, din cauza modului haotic prin care au fost realizate lucrăripe râuri și a nepăsării autoritățilora ajuns în pragul extincției.

“Noi nu l-am redescoperit. Mai potrivit ar fi să spunem că noi l-am reconfirmat. Lucrul acesta s-a întâmplat după mulți ani de incertitudine. Noi am găsit 12 exemplare care înseamnă extrem de mult, dacă ne uităm ce s-a întâmplat până acum la istoria acestei specii. Să găsești 12 exemplare într-o singură stație de cercetare, într-un singur loc este foarte, foarte mult. Cifrele oficiale de la Ministerul Mediului spun că ar mai fi undeva între 10 și 15 exemplare rămase. Asta îl face cu acte în regulă cel mai rar pește din România și în același timp cel mai rar pește din lume”, a precizat Alex Găvan.

Acesta a semnalat faptul că estimările cele mai optimiste, care nu sunt însă bazate pe date exacte, indică faptul că ar mai exista doar 400 de exemplare de asprete, o situație dramatică, având în vedere că vorbim despre o specie care datează de pe vremea ultimilor dinozauri:

“Estimările pe care le avem indică faptulcă în râu, pe o porțiune foarte limitată de doar câțiva kilometri, ar mai fi maximum 400 de exemplare. Este vorba despre o estimare. Cifrele spun că noi am găsit 12 exemplare. Când l-am descoperit, nu căutam special asprete. Colegii mei făceau altceva acolo, studiau cum fragmentarea râului distruge habitatul speciilor, în general, nu doar pe cel al aspretelui. Aspretele dacă a supraviețuit 65 de milioane de ani, de pe vremea ultimilor dinozauri, în ultimii 60 de ani noi am avut grijă să îl ducem în pragul extincției”, a precizat Alex Găvan.

Administrarea haotică a barajelor mari și nepăsarea autorităților, principalele cauze care amenință aspretele

Cauzele care au făcut ca specia să ajungă în pragul extincției, sunt potrivit alpinistului Alex Găvan,complexe și vizează în special modul haotic în care sunt administrate și folosite lucrărilepe râurile din zonă, fără ca legislația să fie respectată, având în vedere că principala amenințare la adresa speciei este lipsa unui debit suficient pentru asigurarea habitatului:

“Hidroelectrica, compania care administrează barajele mari din România, nu respectă legea apelor, nu respectă debitul de servitute. Principala amenințare, conform documentelor de la Ministerul Mediului și de la Agenția pentru Protecția Mediului Argeș sunt foarte clare, faptul că nu se asigură un debit suficient pe râu. Dacă nu este apă nu poate să trăiască, nu doar aspretele, dar nimic acolo. Pe de altă parte s-au realizat tot felul de lucrări fără aviz în albia râului, albie care este în zona de protecție strictă. Aspretele este cuprins în două zone de arie protejată, Rezervația Naturală Valea Vâlsanului și Situl de importanță comunitară Natura 2000 Valea Vâlsanului”, a precizat Alex Găvan.

O altă cauză este dată de lucrările realizate fără avizele necesare în arii protejate. Multe dintre acestea sunt realizate chiar de către instituțiile statului:

“Sunt și au fost tot felul de lucrări care nu aveau avizele necesare de la Agenția de Protecție a Mediului, de la Agenția Națională pentru Arii Protejate. Culmea este că unele dintre lucrări sunt făcute chiar de către instituțiile statului român.

Hidroelectrica este o firmă a statului român, 80% fiind deținută de Ministerul Energiei și 20% de Fondul Proprietatea.

Inclusiv tăierea arinișurilor de pe Valea Vâlsanului areun impact negativ major, iar aceste arinișuri sunt habitate naturale de interes comunitar. Ele ar trebuiprotejate, pentru că la rândul lorprotejează malurile împotriva eroziunii, umbresc apa astfel încâtsă se mențină temperatura constantă, să nu fie nici prea cald, nici prea rece. Atunci, autoritățile statului român, mă refer la Administrația Bazinală a Argeșului, au tăiat aceste arinișuri într-un mod ilegal, ca apoi să aibă motivul betonării. La noi totul se face cu betonări, nu printr-oo construcție ecologică durabilă. Potrivit estimărilor, declinul speciilor de apă dulce este de 4% pe an, absolut imens. Mai mult, 68% din numărul de vertebrate au dispărut în ultimii 50 de ani, deci cifrele sunt dramatice”, a mai precizat Alex Găvan.

Acesta povestește că a început să lupte pentru protejarea speciei de asprete în vara anului trecut când a plecat în expediție la 8.000 de metri altitudine, reușind să atingă vârful Gasherbrum 2, fără oxigen suplimentar. Pentru a atrage atenția asupra situației în care se află specia, Alex Găvan a publicat o fotografie care a atras atenția opiniei publice:

Sursa foto: Fundația Alex Găvan / Alex Găvan

“M-am aplecat asupra acestei probleme în primăvara anului trecut, înainte să plec în ultima mea expediție la 8.000 de metri când am urcat în iulie pe Gasherbrum 2, al șaptele vârf pe care l-am urcat fără oxigen suplimentar. Campania publică am pornit-o odată cu atingerea vârfului. Atunci am apărut eu cu un pește pe vârf de munte și toată țara s-a întrebat ce face Găvan cu peștele în vârful muntelui.

Până atunci, în ultimii 10 ani, România prin Ministerul Mediului și Guvern, și-a asumat public către UE prin Strategia națională de biodiversitate , salvarea celor trei specii strict periclitate, aspretele, dropia și lostrița. Nouă ani mai târziu când eu amintindu-mi de asprete…fratele meu cu care înotam în copilăria mea chiar în Vâlsan, în zona 0 a arealului său, nu se făcuse nimic pentru salvarea acestui pește. Au fost în acești ani câteva sute de milioane de euro, bani pentru biodiversitate, care nu se regăsesc în ce se întâmplă cu viața sălbatică din țara noastră”, a explicat Alex Găvan.

Speranțe mari pentru salvarea aspretelui

În ciuda situației grave în care se află specia și a pericolelor care planează asupra mediului din Valea Vâlsanului, există speranțe că acest pește emblemă a zonei poate fi salvat, printr-un proiect ambițios inițiat de Fundația lui Alex Găvan. Acest proiect vizează mai mulți piloni, primul fiind cel al monitorizării modului în care autoritățile respectă și aplică legislația în vigoare. De asemenea, Alex Găvan a explicat cât de important este existența unui plan de acțiune, realizat în mod voluntar de către membrii Fundației,pe cale să fie aprobat de Ministerul Mediului, pentru a putea atrage fonduri europene în acest demers:

“Sunt patru piloni la care noi lucrăm în paralel pentru salvarea aspretelui. România trebuie să facă planuri naționale de acțiune pentru speciile de interes comunitar, printre care este și aspretele. Din atâția ani, din zeci de planuri de acțiune din câte ar fi trebuit să existe până acum, pe site sunt publicate doar șase. În aceste condiții eu împreună cu echipa mea de oameni de știință și de voluntari, de la începutul anului acestuia, am făcut acest plan național de acțiune ca să oferim un fel de hartă cu ceea ce trebuie să se facă cu aspretele ca să poată să fie salvat. Acest plan a fost deja în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Mediului, iar acum suntem în ultimele zile înainte să fie semnat prin ordin de ministru și apoi să fie implementat.

Primul pilon al proiectului: trebuie să ne asigurăm că statul român își respectă propriile legi, aspect valabil de fiecare dată când e vorba de România. Cu alte cuvinte, dacă Hidroelectrica, în continuare nu respectă legea, și avem fotografii unde se vede că albia este secată, la baraj la Dobroneagu, atunci Agenția Națională Apele Române (ANAR) trebuie să impună legea, în calitate de autoritate de reglementare. Dacă oamenii nu se conformează retragi autoritatea de funcționare. Ce spun acum are legătură cu foarte multe râuri din România care în aval de baraj nu mai există pentru că este oprită toată apa, o încălcare fragrantă a legii apelor.

Un alt râu, în afară de Vâlsan care este captat în Barajul Vidraru este Valea lui Stan. Acum două săptămâni nu exista niciun debit de servitute”, a precizat Alex Găvan.

Sursa foto: Fundația Alex Găvan / Adrian Dăscălescu

Alte componente ale proiectului vizeazăconstruirea unei baze de cercetare, reconstrucția ecologică a râului Vâlsan și nu în ultimul rând, implicarea întregii comunități în acest proiect:

“Al doilea pilon este construirea fluvariumului, care este baza de cercetare și reproducere în captivitate, pentru că au existat atât de puține exemplare în sălbăticie încât este o chestiune de timp ca ele să dispară de tot. S-a mai încercat până acum de două ori o astfel de contrucție, inclusiv în Germania, dar nu s-a reușit. Noi o să contruim această bază chiar în satul Brăduleț, unde trăiește aspretele chiar cu apa de acolo. Până acum nu s-a mai încercat acest lucru. Aceasta va funcționa și ca un centru de vizitare.

Al treilea pilon vizează reconstrucția ecologică a râului. Degeaba ai baza dacă nu ai condițiile în râu. Asta înseamnă inclusiv să aducem bolovanii mari din alte părți pentru că peștele preferă să stea ziua sub bolovanii mari, astfel încât să producem condițiile de habitat sau să asigurăm conectivitatea râului. Acum sunt mai multe praguri hidrotehnice care nu au prevăzute scări de pești cum ar trebui sau niște lucrări făcute cu grijă pentru natură. În aceste condiții habitatul, nu doar al aspretelui, ci al tuturor speciilor de pește din zonă este fragmentat”, a mai spus Alex Găvan.

Cum poate renaște o întreagă comunitate

Referitor la implicarea comunității în salvarea aspretelui, localnicii trebuie să conștientizeze faptul că o arie protejată nu înseamnă doar restricții care îngrădesc anumite activități, ci oportunități care pot face ca zona să renască:

“Ultimul pilon se referă la implicarea și împuternicirea localnicilor din zonă, pentru că foarte julte dintre distrugerile pe care noi am reușit să le oprim pe Vâlsan s-au datorat localnicilor, care ne-au semnalat acțiunile ilegale. Noi am putut să semnalăm autoritățile și să acționăm repede. Deja sunt zeci d epersoane care ne ajută cu proiectul. Ne dorim ca toată comunitatea de pe Valea Vâlsanului să vadă că aspretele și ariile protejate care le includ nu sunt o barieră, nu presupun niște restricții care să le facă viața mai grea, ci reprezintă chiar oportunități pentru o dezvoltare durabilă.Oamenii acești sunt custozii celui mai rar pește din lume”, a conchis Alex Găvan.

Campania inițiată de Alex Găvan pentru salvarea aspretelui

În iulie 2019, odată cu ascensiunea fără oxigen suplimentar a vârfului himalayan Gashebrum 2 – 8035m, Alex Găvan demarează public campania de salvare de la dispariţie a aspretelui, numită “#AspreteleTrăieşte”, începută în privat cu cateva luni înainte şi în care ia ca partener Societatea Ecologică Aquaterra.

La începutul anului 2020, Alex Găvan şi Aquaterra încep redactarea “Planului de acţiune naţional pentru asprete”, document ce a fost pus în dezbatere publică de către Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor şi care se află în ultimele stadii de aprobare intraministerială, înainte de oficializarea sa prin ordin de ministru.

Primăvara şi vara lui 2020 aduc distrugeri pe scară largă în zona protejată a Vâlsanului, multe fiind chiar în zona de protecţie integrală. S-au descoperit lucrări neautorizate în albia râului, tăieri ale vegetaţiei, furt de agregate minerale, exploatări silvice neconforme, la care s-a adaugat, ca aproape de fiecare dată, nerespectarea debitului de servitute la barajele Vâlsan si Dobroneagu. În urma sesizărilor şi a acţiunilor de advocacy întreprinse de către Alex Găvan (şi având suportul local al lui Adrian Dăscălescu), au fost sistate toate acţiunile neconforme cu legislaţia in vigoare.

În paralel, în vara 2020 Fundaţia Alex Găvan a început pregătirile în vederea scrierii unui proiect pentru accesarea de fonduri europene în cadrul POIM – Programul Operaţional Infrastructură Mare, Axa Prioritară 4.1.B., pentru implementarea planului de acţiune naţional pentru asprete prin reconstrucţie ecologică, reproducere dirijată şi acţiuni de repopulare.