Etnomuzicolog, reacție în controversa stârnită de Grigore Leșe: Există o variantă maghiară și pentru „Doamne, ocrotește-i pe români”. Multe piese au circulat dintr-un spațiu în altul (VIDEO)

Etnomuzicolog, reacție în controversa stârnită de Grigore Leșe: Există o variantă maghiară și pentru „Doamne, ocrotește-i pe români”. Multe piese au circulat dintr-un spațiu în altul (VIDEO)
Foto: Facebook / Grigore Leșe

Rapsodul Grigore Leșe a stârnit vii polemici în spațiul muzical după ce a afirmat că melodia „Aşa-i românul” provine, de fapt, din folclorul maghiar. Nicolae Furdui Iancu și Veta Biriș au reacționat, spunând că acesta „vrea să epateze” și că pe el „nici măcar maramureșenii lui nu-l acceptă”. În schimb, etnomuzicologul Florin Iordan, de la Muzeul Național al Țăranului Român din București, a declarat, pentru Libertatea, că „există multe exemple de piese care au circulat dintr-un spațiu în altul”.

„Doamne, octotește-i pe români” în varianta maghiară:

Varianta în română:

Grigore Leșe: Melodia „Aşa-i românul” provine din folclorul maghiar

„Eu ştiu bobiţele, am făcut asta în şcoală, în academie. Dacă o melodie sare la cvintă, e folclor maghiar. Dar interpreţii români cântă ”Aşa-i românul” ca şi cum ar fi melodie românească, dar e ungurească. Ei nu ştiu, pentru că n-au ştiinţă. Ei sunt oportunişti.

Şi încă ceva. ”Mă rog fierbinte”, spune textul, ”pentru a mea ţară şi pentru tine scump poporul meu!”. Nu! ”Mă rog fierbinte pentru a mea ţară şi pentru tine scump pologul meu”, adică pământ. Dar popor sună mai pompos, mai triumfal”, a declarat Grigore Leșe, la Prima TV.

Etnomuzicologul Florin Iordan, despre circulația pieselor muzicale între culturi

Florin Iordan a susținut, pentru Libertatea, că argumentul muzical invocat de Grigore Leșe este unul „de bun-simț și este posibil să fie așa”.

Etnomuzicologul a mai susținut că e greu să faci o atestare sigură a originii unei piese populare, dar există unele indicii de care poți ține cont. Unul dintre acestea e saltul la cvintă invocat de Leșe. De asemenea, „strofele românești au, de regulă, opt silabe. Dar există și alte variante, de pildă, 13 silabe. Când un român preia acel cântec, pune 8 silabe așa cum este el obișnuit din orice cântec pe care îl face, și pune un la, la, la, ca să iasă până la 13. Acesta poate fi un alt indiciu despre o astfel de călătorie a unei melodii dintr-o parte într-alta”.

Iordan a mai spus că unele piese populare au rădăcini culte. De exemplu, Marșul lui Iancu folosește o arie de muzică clasică, din „Tancred” de Rossini.

Etnomuzicologul Florin Iordan a declarat apoi că există și o variantă maghiară pentru „Doamne, ocrotește-i pe români”, dar nu poate afirma în ce direcție a avut loc împrumutul: „Astfel de fenomene apar. Nu toată muzica e așa, dar se întâmplă acest lucru”.

În final, etnomuzicologul Florin Iordan a explicat și de ce, totuși, afirmația lui Grigore Leșe a stârnit așa o controversă: „A fost o mare revoltă, pentru că era un cântec patriotic, cu românii care se bat cu pumnul în piept, și pe urmă te trezești că melodia e luată tocmai de la dușmanul tău nr. 1 (glumește)”.

Urmăriți B1TV.ro și pe
`