Gabriela Firea se remarcă de un an prin numeroasele promisiuni electorale pe care nu le-a respectat, aparițiile televizate în care dă vina pe alții și încercările de a băga pumnul în gură celor care strâng semnături pentru demiterea sa.
În trecut, însă, Firea s-a remarcat prin poeziile pe care le-a publicat. Într-o ediție chiar bilingvă căci, bineînțeles, cât mai mulți oameni trebuiau să cunoască talentul și sensibilitatea celei ce avea să devină primarul unei capitale europene.
Gabriela Firea a publicat ”O altă lume” în 2001, amintește HotNews, și chiar a primit premiul de debut al Asociației Scriitorului din București, sprijinită financiar de Primăria Sectorului 2. Volumul a fost prezentat chiar de Neculai Onțanu, atunci primar al Secorului 2, și de Eugen Simion, președinte al Academiei la acea vreme.
În 2002, Firea a publicat ”Treizeci”, carte ce a fost prezentată public de Nicolae Manolescu, președintele Uniunii Scriitorilor. Mai târziu, el avea să spună că a uitat versurile scrise de primăriță, căci poezia ei ”nu face gaură în cer”.
Poezia ”Calendar”: ”Prima zi: / Deschid fereastra de dimineata / sa intre aerul neinceput al zilei / si sa-l goneasca pe cel vechi, care-a-noptat cu mine. / Intri si tu. / Stai ce stai, faci ochii roata / prin vestibulele amintirilor mele, / stergi praful de pe memoria incilcita a gindului, / orinduiesti, dupa ochiul tau, paharele prin vitrine, / unul se sparge, fara prea mare tam-tam, / il arunci pe geam, /cu remuscarile mele, cu tot”. “Cred ca pina la urma/ nu voi mai deschide niciodata fereastra- / Daca te retragi in fundal si de data asta / E ca si cum, de una singura, / Mi-as picura-n vene / toate viziunile bucolice / ale hoardelor de miei neprihaniti / fortati sa-si minta stapinii.”
Poezia ”Regina balului”: “Cativa pasi/ Se masoara in fiecare Clipa. /Genele devin dig /Pentru lacrimi. Spiridusi nevazuti /Se chinuiesc /Noapte de noapte /Sa faca din luna /Regina balului /Ca sa le iasa si lor ceva…”.
Poezia ”Noi și lumea cealaltă”: “Pielea ta catifelata ca un botic de ied/ Si-a mea, intr-o asteptare eterna/ Pana la epuizare /Am nevoie /Sa ma imbrac in dorinta ta, /Sa nu ies in strada ca imparatul cu hainele noi /Caruia i se vede goliciunea /Pentru ca mi s-ar putea descifra tatuajele/ Desenate de tine pe sani / Sub forma de nalbe”.
Poezia ”Gheena intelectuală”: “Acum rasaritul si-a luat concediu/ Iar un concediu e, totusi, o suma de zile libere / Chiar si cand cel liber ii striga-n fata condamnatului/ Condamnarea ta e mai libera decat temnita mea /A mea, cea care inghite zilnic tone de cuvinte aruncate / O gheena intelectuala”.
Poezia ”Orgoliul”: “Incercam sa prind cu paleta de tantari/ Pata aceea gelatinoasa/ De pe fundul galetii/ Plina ochi cu apa de ploaie./ Era ceva asa… intre un galbenus / Scapat intr-o cana de ceai / Si privirea omului tamp / Fara pic de expresie si culoare / Aruncandu-si ochii pieptis / Peste flori si gunoaie”.
Poezia ”Portocaliu”: “Mi-am luat maioul pe dos/ Dinandins/ E miercuri. /Trupuri vlaguite isi joaca ultima sansa, /Prin semne, sus. /Sufletul scurma pamantul. /Joi./ Trebuie neaparat sa se-ntample ceva/ O ploaie nu strica nimanui. / Azi ninge portocaliu”.
Poezia ”Tu nu te desparți în liniuțe / A ține”: “Ciopirtesc fraze, modelez predicate / In loc sa vin la tine, simplu, / Sa ma primesti, simplu, / Sa ma iubesti, la fel, simplu, / Si sa ma uiti, mai tarziu. // Iubesc cel mai mult cuvintele pe care / Le rostogolesti ca pe bulgari / In zapada proaspat ninsa, /Cazi cu ele la invoiala… // Tu nu te desparti in liniute, / Nu te conjugi ca verbele, nu te acorzi cu subiectele / Si nici nu poti fi rastalmacit”.