Emoție și frumusețe românească: departe de țară și cei dragi, românii din Spania au reînviat șezătorile și tradițiile de pe vremea bunicilor

Goniți peste granițe de corupția, șomajul sau salariile umilitoare din România, milioane de români și-au construit comunități prospere în diferite colțuri ale lumii.

Dorul de „acasă”, educația aleasă și credința ortodoxă îi determină să consolideze câte o Românie frumoasă oriunde s-ar afla împreună, în aceleași trăiri, mai multe inimi românești.

Este și cazul compatrioților din regiunea Asturia, aflată în nordul Spaniei, relatează Știri Diaspora: aceștia au reînviat tradiționalele șezători de pe vremea bunicilor, care strângeau la un loc gospodarii satelor atunci când era de lucru pe câmp sau în grădini.

Evenimentul a fost găzduit de către Parohia Ortodoxă Română din Gijón, sub privirea blândă a părintelui Florin Nicolae Goia și slujitorii parohiei Asturia care au deschis șezătoarea, la lumina lumânărilor și rugăciunilor credincioșilor români din diaspora.

Muncă de drag, mâncăruri, costumeși meșteșuguri tradiționale: cultură și suflet românesc în Spania

Pentru că, în vechime șezătorile erau, toamna, locuri de întâlnire ale oamenilor harnici care, la o poveste, coseau, țeseau, depănau lâna si povesteau, din dragoste și din grija pentru păstrarea tradițiilor populare și transmiterea lor generației următoare, aici, în diaspora, s-a născut „Șezătoare la gura sobei”, organizată de Asociația Cultura Mater, cu sprijinul Departamentului Românilor de Pretutindeni – descrie cu emoție și farmec publicația citată.

Pentru a-și potoli dorul de casă dar și pentru a le transmite copiilor lor – majoritate născuți în Spania – tradițiile strămoșești, românii din Asturia au considerat că este necesară păstrarea unei identității românești nu doar la nivel practic – acela de a salva meșteșugurile și obiceiurile – dar și la nivel sufletesc.

„Am îmbrăcat cu toții, copii și adulți, ia românească în care este țesut dorul de casă, recunoașterea si prețuirea originilor, admirația față de mame și bunici, am tors, am depănat, am despănușat porumb, am cântat vechi cântece românești, am spus poezii, proverbe și zicători, ghicitori, cimilituri, la care copiii au dat startul, iar publicul, care a răspuns provocării, a intrat în jocul lor, sub îndrumarea doamnelor Simona Teodora Julei, sufletul asociației și Irina Carmen Pasca, absolventă de conservator”, a transmis Antonela Pohoață, profesoară de Limbă, cultură și civilizație românească în regiunea Asturia din nordul Spaniei pentru Știri Diaspora.