Emilia Șercan a anunțat, luni, că dosarul de kompromat a fost închis în integralitate de către Parchetul Curții de Apel București (PCAB), la cererea Parchetului General, instituția care anul trecut a avut grijă și să-l scape pe Nicolae Ciucă (PNL) de verdictul de plagiat. Procuroarea Nicoleta Rotaru de la PCAB a decis că niciuna dintre cele șapte infracțiuni din dosar nu există.
„Acum dr. plg. Ciucă poate candida liniștit la președinția României. Parchetul General l-a scăpat, din nou, de o problemă care l-ar fi încurcat în campania electorală. Justiția a înfrânt și de data asta spiritul democrației. Rușine, specialilor, rușine!”, a scris, pe Facebook, jurnalista de investigație.
Amintim că Șercan a acuzat autorităţile că au orchestrat o operaţiune de kompromat împotriva sa, după ce a dezvăluit că teza de doctorat a lui Nicolae Ciucă (PNL), atunci premier, acum președintele Senatului, e plagiată. Ulterior, autoritățile au încercat să muşamalizeze această acţiune. Jurnalista a reclamat că a fost amenințată și intimidată, iar o persoană chiar i-a trimis pe Facebook mai multe fotografii cu ea private, făcute în urmă cu 20 de ani. Șercan susține că imaginile respective i-ar fi fost furate dintr-un dispozitiv electronic.
Emilia Șercan a mai spus că a trimis poliției o captură de ecran cu mesajul primit pe Facebook, inclusiv fotografiile, iar la scurt timp acestea au apărut pe un site din Republica Moldova deținut de infractorul Cristian Rizea.
În iulie 2022, Rizea afirma că, prin publicarea fotografiilor jurnalistei, „l-am salvat pe primul-ministru al României” și „am îngropat-o definitiv pe Emilia Șercan”.
Emilia Șercan a enumerat, în postarea sa, cele șapte infracțiuni din dosar. Procuroarea Nicoleta Rotaru a stabilit că niciuna nu există:
– nu există scurgerea probei din poliție, care a fost baza komprom@tului;
– nu există violarea vieții mele private (două infracțiuni);
– nu există abuz în serviciu (două infracțiuni);
– nu există fals informatic;
– nu există amenințare și șantaj
– furtul pozelor, ghinion, s-a prescris.
Jurnalista a explicat apoi contextul în care dosarul de kompromat a fost închis pe repede-înainte:
Închiderea precipitată a dosarului a fost cerută de conducerea Parchetului General, după ce în luna august infractorul Cristian Rizea a declarat că cunoaște lucruri “care pot lămuri sub toate aspectele prezenta cauză”.
Individul a mai declarat atunci că “solicit calitatea de martor cu identitate protejată și doresc să am parte de beneficiile conferite de lege în urma faptelor pe care doresc să le denunț”.
Trei săptămâni mai târziu, Rizea era adus de la Rahova la PCAB pentru a fi audiat de procuroarea de caz, Nicoleta Rotaru. Audierea lui Rizea a fost făcută fără ca avocatul meu să fie notificat pentru a putea participa.
De data aceasta, infractorul Rizea și-a rezervat dreptul la tăcere pentru a nu se autoincrimina, ceea ce înseamnă că Rizea era conștient de vinovăția lui.
La circa două săptămâni după acest moment, Parchetul General trimitea la PCAB o notă de îndrumare și control prin care cerea ca trei dintre dosarele mele să fie reunite și soluționate până la finalul lunii octombrie. O coincidență, desigur!
Iar dosarele au fost reunite și soluționate rapid. În favoarea infractorilor!”
Șercan a mai susținut că toate acestea s-au întâmplat pentru ca ei să nu i se facă dreptate, vinovații să nu fie pedepsiți, plagiatul evident al lui Ciucă să nu fie constatat oficial și de instituțiile abilitate, iar acesta să poată candida liniștit la președinția României.
„Toate infracțiunile au fost clasate, iar procuroarea Nicoleta Rotaru a decis că Rizea – cel care a publicat o probă scursă din poliție și care a publicat repetat fotografiile mele personale -, este nevinovat.
Publicarea unor probe scurse din dosare penale nu constituie infracțiune.
Nici violarea vieții private nu constituie infracțiune dacă lucrul ăsta a fost făcut pentru „nobilul scop” de a-l salva pe dr. plg. Ciucă și de-a o îngropa pe Șercan, așa cum afirma Rizea”, a mai scris Emilia Șercan, pe Facebook.