"Elevii români termină şcoala fără să fi auzit numele unor scriitori contemporani!" Mircea Vasilescu: “De ce un copil trebuie să afle atât de devreme ce înseamnă arta poetică, caracterul normativ sau tehnica literaturii?”

Jurnalistul Mircea Vasilescu vorbește despre unul dintre cele mai dezbătute subiecte ale zilelor noastre și anume, faptul că tinerii nu mai citesc.

Acesta face o paralelă cu ceea ce se învață în școală, precizând chiar și o definiție de clasa a-VII-a a ceea ce înseamnă artă poetică.

Jurnalistul, profesor de română la rândul său, este de părere că programa elevilor este prea încărcată de lucruri care sunt aparent neimportante la vârsta lor, iar ceea ce contează, de fapt, se pierde.

Externe - 19 nov, 09:49

Accident grav în fața unei școli din China. Nu se cunoaște numărul victimelor

„De ce, bunăoară, un copil trebuie să afle atât de devreme ce este arta poetică, ce înseamnă „caracter normativ”, ce înseamnă estetică, norme, reguli, tehnica literaturii? Exemplul de la începutul articolului este doar unul dintre multele care se pot da. E plin de termeni complicaţi, greu de explicat unor copii de 12-13 ani. Şi, mai ales, e o chestiune „tehnică”, teoretică. Programa şcolară şi manualele de gimnaziu sunt pline de asemenea noţiuni, pentru că, în ansamblu, aceasta a fost „viziunea” care le-a produs: multă informaţie, multă teorie, multe teme de „tehnică a literaturii”. (La care se adaugă lecţiile de gramatică – descriptive şi greoaie, care invită la tocit; dar asta e altă discuţie, în care nu mă amestec). Faţă de ceea ce conţin manualele, mulţi profesori simt nevoia să le dea elevilor „în plus”, panicaţi că nu vor avea rezultate bune la evaluările naţionale. Mulţi părinţi presează în aceeaşi direcţie: „daţi-le în plus, ca să fie mai bine pregătiţi decât alţii, că e competiţia mare şi vrem să prindă un liceu bun”. Chinuiala continuă la liceu: şi mai multă teorie, şi mai multe chestiuni tehnice, şi mai mult stres (din cauza bacalaureatului, desigur; de parcă bacalaureatul ar fi un sfârşit, nu un început). Şi foarte, foarte puţină literatură universală, şi aceea alungată la „lecturi suplimentare” (Dar cine mai are timp de lecturi suplimentare cînd un elev de gimnaziu are 6-7 ore zilnic?). Aşa că elevii noştri termină şcoala fără să fi auzit măcar numele unor scriitori importanţi din lumea de azi. Or, mi se pare că în era globalizării nici o cultură nu se mai poate închide în ograda proprie”, a spus Mircea Vasilescu, potrivit Adevărul.

Mircea Vasilescu spune că unul dintre motivele pentru care copiilor nu le place literatura și continuă să o urască toată viața este cauzat de noțiunile vechi și grele pe care trebuie să le asimileze la o vârstă fragedă.

„Multe dintre textele literare prezente în manualele de gimnaziu sunt neadecvate pentru vârsta de 11-14 ani şi plicticoase. Şi, mai ales, sunt vechi, aparţin unor autori canonici, „reprezentativi pentru cultura naţională”. Ceea ce, într-un fel, e bine, dar în alt fel e greşit: există o sumedenie de texte literare mult mai simpatice şi prietenoase, scrise de autori „mai puţin reprezentativi”, dar mult mai atrăgătoare pentru copii. În plus, tratarea foarte rece şi analitică a literaturii (cu multe noţiuni tehnice şi abstracte), care în principiu ar trebui să le creeze elevilor anumite competenţe în înţelegerea textului literar, are un efect pervers: strică plăcerea de a citi, de a descoperi lumea şi valorile ei prin intermediul literaturii. Nu spun că nu e nevoie de noţiuni care să formeze anumite competenţe, dar mi se pare că în şcoala noastră literatura se predă, în ansamblu, cam sec şi frigid. N-aţi auzit niciodată elevi (inculsiv dintre cei mai buni) care după ce termină şcoala spun că nu mai vor să audă de „română” şi în special de materia obligatorie pentru bac? Nu-i păcat? Cititul e o plăcere şi-o bucurie”, a mai spus Mircea Vasilescu.