Educația sexuală în școli, înlocuită cu ‘programe de educație pentru viață’, doar cu acordul scris al părinților
Camera Deputațilora modificat, miercuri, în calitate de for decizional, legea privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului în sensul în care a dispărut din lege obligația să se desfășoare în școli „educație sexuală” și apar în schimb „programe de educație pentru viață, inclusiv educație sanitară”, însă doar cu acordul părinților. Decizia vine după ce în mediul public s-a stârnit un scandal pe tema predării educației sexuale în rândul elevilor. La finele lunii aprilie, Patriarhia Română a reacționat dur, afirmând că programele de educaţie sexuală reprezintă un atentat asupra inocenţei copiilor.
„Derularea sistematică în unitățile școlare, cu acordul scris al părinților sau al reprezentanților legali ai copiilor, de programe de educație pentru viață, inclusiv educație sanitară, în vederea prevenirii contractării bolilor cu transmitere sexuală și a gravidității minorelor”.
Legea modificată prevedea „derularea sistematică în unitățile școlare, cel puțin o dată pe semestru, de programe de educație pentru viață, inclusiv educație sexuală pentru copii, în vederea prevenirii contractării bolilor cu transmitere sexuală și a gravidității minorelor”.
Astfel, deputații au adoptat miercuri, cu 269 pentru 3 împotrivă , 35 abțineri proiectul prin care este eliminată sintagma „educație sexuală” din lege, înlocuind-o cu „educație sanitară”. Derularea acestor programe ar urma să se facă să se facă doar cu acordul scris al părinților.
Educația sexuală, mărul discordiei în parlament
După ce în luna aprilie a fost promulgată legea care obligă unităţile şcolare să organizeze, cel puţin o dată pe semestru, programe de educaţie sexuală pentru copii, 4 parlamentari au reușit să schimbe total optica. Parlamentarii de la PSD şi PNL au introdus în şedinţa de săptămâna trecută a Comisiei pentru Muncă un amendament prin care exprimarea „educaţie sexuală” este înlocuită cu „educaţie sanitară”, iar cursurile să aiba loc doar cu „acordul scris al părinţilor. Interventia celor 4 deputați a fost aspru criticată de mai multe organizații ale evilor. Factorii decizionali blochează accesul elevilor la informaţii necesare dezvoltării lor personale,spun aceștia într-un comunicat.
Deputatul PNL Ovidiu Raeţchi susţine educaţia sexuală în forma în vigoare şi spune că în partid există şi „un curent ideologic mai evlavios, mai duhovnicesc”.
„Eu sunt adeptul educaţiei sexuale. În forma adoptată de Parlament. Sper că preşedintele va merge pe acea variantă. În fond, el a demonstrat că e un liberal autentic în contextul referendumului Coaliţiei pentru Familie. Studiile dovedesc că în statele unde este predată în şcoli educaţia sexuală apar mai puține sarcini nedorite, incidenţa bolilor cu transmitere sexuală e mai mică, copiii se pot apară mai bine de abuzuri sexuale, pentru că înţeleg când acestea au loc. Ba chiar, împotriva temerii că educaţia sexuală grăbeşte cumva şi activitatea sexuală, tinerii care fac educaţie sexuală îşi încep mai tarziu viaţa sexuală, pentru că se reduce factorul curiozitate. Nu înţeleg de ce apărăm «inocenţa copiilor», cum spun cei care se opun educaţiei sexuale, dacă le ascundem realitatea cu care se vor confrunta toată viaţa, dacă ne ruşinăm şi ne ascundem de modul în care am fost creaţi.
Eu cred că un credincios se bucură de modul în care a făcut Dumnezeu omul, nu se jenează de el şi nu încearcă să îl ascundă. Sigur, e doar punctul meu de vedere. În PNL există nu doar un curent ideologic liberal-laic, în care cu bucurie mă înscriu, ci şi unul mai evlavios, mai duhovnicesc”, a precizat acesta Elevii şi studenţii: Factorii decizionali trebuie să promoveze politici în raport cu realitatea ţării Consiliul Naţional al Elevilor (CNE), Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR) şi Consiliul Tineretului din România (CTR) îşi exprimă „dezamăgirea faţă de modul în care factorii decizionali apreciază importanţa educaţiei sexuale în şcoli, blocând accesul elevilor la informaţii necesare dezvoltării lor personale”, potrivit unui comunicat de presă.
Lipsa accesului la educaţie sexuală a fost promovată de organizaţii religioase, dar şi de Biserica Ortodoxă Română, iar acum parlamentarii susţin blocarea educaţiei sexuale în şcoli prin introducerea unui acord parental. Aşa cum la toate celelalte discipline de studiu nu este necesar un acord parental pentru a legitima importanţa informaţiilor studiate, nu ar trebui să condiţionăm accesul tinerilor la educaţie sexuală de un acord parental acordat subiectiv, spune susținătorii legii care prevede educația sexuală în școli. Un sistem educaţional performant are capacitatea de a stabili care sunt disciplinele ce trebuie studiate în vederea dobândirii competenţelor cheie specifice profilului absolventului.
Educaţia sexuală a fost introdusă în şcoli pentru prima dată în 1955 în Suedia, care a fost urmată, în anii ’70-’80, de mai multe ţări din vestul Europei. În anii ’90 şi 2000 s-au alăturat şi ţări ca Franţa, Regatul Unit şi apoi Portugalia sau, mai aproape de noi, Ucraina şi Estonia”, arată aceştia.
Patriarhia Română: Încadrarea obligatorie a elevilor în aceste programe, atentat asupra inocenţei copiilor
Patriarhia Române s-a pus predăriieducației sexualeelevilor din clasele primare. Biserica Ortodoxă Română este de părere că “încadrarea obligatorie a elevilor în aceste programe, atentat asupra inocenţei copiilor”.
Patriarhia Română militează pentru caracterul opţional în școli al orelor de educație pentru viață.
Totodată, reprezentanții Bisericii Ortodoxe Române mai afirmă că ”identitatea şi viaţa persoanei umane nu se epuizează într-o realitate exclusiv biologică sau socio-culturală”, iar viaţa are şi o dimensiune spirituală.
Pentru a-și susține poziția, BOR dă exemplu studii realizate în mai multe țări, care arată că o astfel de abordare a educaţiei copiilor a avut ca urmare începerea vieţii sexuale mai devreme, cu implicaţiile de rigoare, fără vreo îmbunătăţire în plan social.
”Considerăm că pregătirea pentru viaţa intimă şi de familie trebuie să fie lăsată în primul rând în sarcina familiei care poate aprecia corect şi obiectiv stadiul de dezvoltare psiho-fizic, intelectual şi emoţional al copilului. (…) Viaţa are şi o dimensiune spirituală, ignorată în societatea contemporană secularizată, care a pierdut sensul sacru al vieţii umane”, spune Patriarhia Română.