Directorul Serviciului Român de Informații, Eduard Hellvig, susține, într-un interviu acordat Agerpres, că la venirea sa la conducerea instituției, a găsit un serviciu performant care, pentru a putea proteja în mod eficient securitatea națională, trebuie să rămână în afara oricăror jocuri politice.
”Am găsit un serviciu performant și dinamic, cu o capacitate operațională importantă, cu acțiuni reușite împotriva amenințărilor la adresa securității și în ceea ce privește protejarea intereselor naționale. SRI este o instituție modernizată, care a înțeles necesitatea adaptării la evoluțiile unei lumi în permanentă schimbare”, a spus noul șef al SRI.
Hellvig susține că au existat situații în care s-a încercat implicarea SRI în ”jocuri politice” , subliniind că echidistanța politică a SRI trebuie să ”nu poată fi pusă vreodată sub semnul întrebării”.
”Au existat în trecutul apropiat situații în care s-a încercat atragerea Serviciului în jocuri politice și e meritul echipei de profesioniști din SRI că a apărat neutralitatea politică a instituției. Așadar, putem constata că reforma profesională realizată în ultimii ani și-a dovedit valoarea. Eu cred că această reformă trebuie aprofundată în perioada următoare, astfel încât echidistanța politică a SRI să nu poată fi pusă vreodată sub semnul întrebării. Unul dintre principiile care mă ghidează este că un serviciu de informații al unei democrații consolidate nu are ce căuta în competiția politică. Pentru a-și putea îndeplini menirea de a proteja securitatea națională, SRI trebuie să rămână în afara oricăror jocuri politice și vă asigur că voi face tot ceea ce ține de mine în acest sens”, a spus Hellvig.
În ceea ce privește principalele provocări cu care se va confrunta SRI, pe plan intern, în 2015, Hellvig a menționat fenomenul corupției și lipsa de eficiență în accesarea fondurilor europene.
”Una dintre prioritățile fundamentale ale SRI este contracararea amenințărilor la adresa securității naționale asociate fenomenului corupției, în condițiile în care, în ciuda progreselor înregistrate, e necesară în continuare consolidarea capacității administrative de stopare a cazurilor de mare și mică corupție. Vom avea, totodată, în vedere deficiențele în accesarea fondurilor europene. Capacitatea de absorbție și administrare a acestor resurse continuă să reprezinte un punct nevralgic pe agenda publică”, a explicat ședul SRI.
Eduard Hellvig a vorbit și despre situația de securitate din regiune, menționând în acest context că problemele din Ucraina nu reprezintă ”o amenințare militară iminentă și directă pentru România”, dar că situația din fosta republică sovietică afectează intersele strategice ale României în regiune.
”Criza din Ucraina nu reprezintă, pentru moment, o amenințare militară iminentă și directă pentru România. Impactul este mai degrabă indirect, prin prisma riscului tensionării frontierei României, ca urmare a creșterii capabilităților militare și, implicit, a presiunii ruse în zona Mării Negre și pe întregul flanc estic al NATO. Deși sunt puțin probabile acțiuni agresive, sub formă de „război hibrid”, nu excludem demonstrații de forță și provocări din partea Rusiei. Spre exemplu, sunt posibile încălcări ale spațiului aerian național sau acțiuni de spionaj asupra exercițiilor aliate în Marea Neagră. Actuala criză din Ucraina afectează interesele strategice ale României în regiune, în ansamblul lor — și mă gândesc la chestiunea securizării frontierelor UE și NATO, europenizarea Republicii Moldova, situația românilor din Ucraina, democratizarea regiunii extinse a Mării Negre și asigurarea securității energetice. Direcția spre care se îndreaptă criza ucraineană — „o nouă Transnistrie la Marea Neagră” — este o perspectivă sumbră, pe care nu ne-o dorim”, a mai explicat Hellvig, adăugând și că ”acțiunile Federației Ruse induc un climat de instabilitate și ne împing înapoi în logica raporturilor internaționale specifice Războiului Rece”.
Directorul Serviciului Român de Informații a mai precizat, referitor la amanințarea reprezentată de gruparea Statul Islamic pentru România, că este avută în vedere o intensificare a schimbului de informații și expertiză cu partenerii externi”, existânr ”riscul utilizării României ca teritoriu de tranzit al combatanților cetățeni europeni către și dinspre bazele Statului Islamic”.