Varujan Vosganian a fost scăpat de colegii din Senat de urmărirea penală cerută de DIICOT. Doar 56 de senatori au votat pentru solicitarea procurorilor, în timp ce 71 au votat împotrivă şi cinci au fost anulate.
Fostul ministru al Economiei, Varujan Vosganian, a avut o adevărată pledoarie în fața senatorilor, înainte de votul privind ridicarea imunității sale, explicând că decizia sa de a oferi gaze ieftine pentru Interagro a salvat industria de îngrășăminte și a crescut profitul companiei de stat Romgaz.
În acest context, jurnalistul Florin Pușcaș scrie, într-un articol publicat pe stiripesurse.ro, că Vosganian a reușit ce se întreacă pe sine prin spectacolul pus pe scena Senatului.
“Vosganian este capabil să stârnească şi admiraţii de gloată prin anvergura sa literară. Propus pentru Premiul Nobel de uniunile scriitorilor din două ţări (România şi Armenia), senatorul liberal este considerat de unii comentatori un bun naţional, demn de o oarecare indulgenţă. Dar vai! – ironie a sorţii care îţi omoră definitiv şi iremediabil idealurile abia descoperite –, tocmai scriitorul Varujan Vosganian pare să se afle în spatele unei tentative de crimă culturală.”, scrie Pușcaș.
Scăpat de urmărirea penală, Varujan Vosganian revine în politică cu dorința de afirmare. Senatorului i-a venit năstrușnica idee de a taxa produsele culturale. Numită sugestiv „Timbru cultural”, taxa s-ar aplica tuturor produselor din domeniu: cărţi (inclusiv manuale şi culegeri), spectacole, filme, piese muzicale, arhitectură, divertisment. Spre exemplu, editurile ar trebui să plătească 1 leu timbru cultural pentru fiecare volum (exemplar) tipărit, înainte ca acesta să ajungă în librării şi indiferent dacă şi în cât timp se vinde.
“Evident, cum marile idei reuşesc să genereze o coalizare a minţilor strălucite, proiectul de lege a strâns nu mai puţin de 84 de semnături ale unor parlamentari din toate partidele, care s-au erijat în iniţiatori. Proiectul a fost adoptat tacit în Senat în decembrie 2014 şi se află la un pas de votul din Camera Deputaţilor. Chiar şi Guvernul a emis un aviz pozitiv, cu unele completări. Şi pentru că parlamentarii cu pricina îşi închipuie că „susţin dezvoltarea culturii naţionale”, trebuie menţionată şi destinaţia banilor proveniţi din timbrul cultural: uniunile de creatori.
Cu alte cuvinte, iniţiatorii timbrului cultural împuşcă în picior editorii şi lovesc în moalele capului cumpărătorii de cărţi pentru a ajuta o organizaţie – Uniunea Scriitorilor – să facă în continuare ce face în prezent: sprijinirea unei găşti culturale restrânse, acordarea de premii prin rotaţie, organizarea de evenimente care nu atrag pe nimeni, editarea de reviste mai mult sau mai puţin reuşite sau relevante. În loc să ajute scriitorii să-şi vândă mai uşor şi mai profitabil cărţile, parlamentarii fac legi pentru sprijinirea chermezelor culturale pentru băieţii conformişti, talentaţi sau nu. (Calcul al colegilor de la Adevărul: din preţul unei cărţi de 10 lei, numai 70 de bani se vor duce la autor, 90 de bani vor merge la stat şi suma cea mai mare, de 1 leu, la uniunile de creatori.) O fi doar o coincidenţă că iniţiatorul legii este prim-vicepreşedinte al Uniunii Scriitorilor, uniune care, aşa cum am menţionat deja, îl aşează an de an în vitrina cu expunere către Premiul Nobel.”, mai scrie sursa citată.
Ar fi interesant de aflat ce părere are şi preşedintele Iohannis, cel care afirma nu demult că se va implica într-o campanie de încurajare a lecturii.