Povestea influenței politice și economice a magnaților media nu este deloc o inovație românească, “tinerele” relații de interdependență între media și politic de pe plaiul mioritic nefiind decât o palidă reflexie a sistemului complicitar brevetat de lumea occidentală, iar mogulii autohtoni simple copii fără strălucire a marilor baroni media din țările cu veche tradiție democratică.
Cazul News of the World, începutul sfârșitului pentru mogulii media?
Când ultimul număr al ziarului News of the World a fost publicat, analiștii media s-au întrebat dacă sfârșitul celui mai citit tabloid britanic marchează începutul sfârșitului pentru patronul miliardar al publicației sau doar “un ciot” de care acesta s-a împiedicat în drumul său către dominația media globală.
Cunoscută pentru articolele bogate în detalii scabroase ale scandalurilor sexuale ale politicienilor și fotbaliștilor, publicația înființată în urmă cu 168 de ani și-a văzut activitatea sistată în urma unui scandal monstru privind interceptările ilegale ale unor conversații telefonice, ce au atras retribuția poliției și a politicienilor de top, care nu de mult căutau favorurile proprietarului, Rupert Murdoch, Directorul Executiv al News Corporation, unul dintre cele mai mari imperii media din lume.
În fapt, „din punct de vedere global, nu există personaje comparabile cu Murdoch”, explică Ivor Gaber, profesor de Jurnalism Politic la Universitatea din Londra.
”Influența lui ajungea din SUA și Anglia până în Australia și China. Este un baron de presă cum nu e altul în lume. Din punct de vedere al dominației sale în Marea Britanie nici nu există comparație”, subliniază Gaber pentru Al Jazeera.
Numai în Anglia portofoliul media al lui Murdoch include publicații cum sunt The Times, The Sunday Times și tabloidul The Sun, dar și o participație importantă la televiziunea Sky News.
Relaţii în lumea politică
Murdoch avea chiar și relații extrem de apropiate în vârful puterii, prim-ministrul britanic, David Cameron, fiind considerat un apropiat al mogulului. Una dintre persoanele recent arestate în legătură cu ascultările ilegale de telefoane, Andy Coulson, era fostul purtător de cuvânt al premierului și editor la News of the World în 2007.
Concluzie: Scandalul l-a obligat pe Cameron să recunoască complicitatea politicii și mass-media:
“Adevărul este că am fost implicați toți – presa, politicienii și liderii partidelor – și da, asta mă include și pe mine”, a declarat premierul Marii Britanii reporterilor, promițând că “s-a terminat” cu relațiile amicale între presă și elita politică, condamnând „unele activități ilegale și inacceptabile ale News of the World”.
Lumea media românească, scena mogulilor autohtoni
Deși greu de comparat ca dimensiuni și influență, moguli de tipul Murdoch se regăsesc și la noi. Jocurile de culise nu erau străine nici trustului păstorit de Sorin Ovidiu Vîntu care visa să facă și să desfacă destinele miniștrilor, președinților, Serviciilor Secrete ba chiar nu se dădea înapoi nici de la infiltrări în spatele liniilor inamice (cazul redacției Kamikaze).
Celebrul patron român de media ar fi fost poate mai puțin afectat când i-a fugit trustul de sub picioare în perioada petrecută în arest dacă nu ar fi fost ocupat cu implicarea în lupte politice nedemne de un membru al lumii media.
Concluzie: Cel cunoscut cândva drept unul dintre cele mai influente personaje din media și politică a lăsat în urmă un trust Realitatea Media slăbit și amintiri amare despre întâlniri de seară cu potențiali președinți de țară.
Voiculescu şi practicile dezvăluite
Un adevărat guru al amestecului media – politică, senatorul Dan Voiculescu, tatăl trustului Intact, după cum ne amintim că a fost recent zugrăvit într-un material omagial de Antena 3, a angajat întregul trust într-o luptă ce nu cunoaște diferența între jurnalism și politică.
Un fost redactor al trustului a dezvăluit recent că o compromitere a adversarilor politici sau șantajarea firmelor pentru a cumpăra publicitate sunt practici obișnuite pentru trustul mogulului.
Concluzie?! Voiculescu tot a fost confirmat ca turnător al Securității, iar trustul în scădere de viteză își pierde personalul pe bandă rulantă.
„Adevăratul” Patriciu
Poate că singurul exemplu de succes parțial la transferul din lumea politică în presă este cel al lui Dinu Patriciu care și-a îngropat amintirile traumatizante legate de problemele cu justiția într-o campanie de achiziții în presă în care este inclus și Adevărul Holding.
Deși Patriciu nu pare implicat în deciziile redacționale, totuși și la Adevărul vântul aspru al crize a adus reorganizări și renegocieri în privința publicității neplătite.
Poate că starea critică a presei se datorează momentului în care “cârnățarii au pus mâna pe presă și au folosit-o drept ciomege politice” așa cum nu de mult concluziona jurnalistul Ion Cristoiu.
Despre acest subiect a scris și Revista 22.