DNA: Mircea Băsescu promitea intervenții pentru grațiere. Șpaga, verificată cu mașini de numărat bani și cu lămpi speciale

Procurorii DNA au motivat decizia prin prin care s-a dispus reținerea pentru 24 de ore a lui Mircea Băsescu și a lui Marian Căpățână, implicați în dosarul de șantaj alături de interlopul Sandu Anghel.

Procurorii explică în acest referat cum se folosea Mircea Băsescu de relaţia de rudenie cu Traian Băsescu pentru a-şi susţine influenţa.

„În cursul lunii martie 2011, martorul denunţător Anghel Florin, împreună cu Anghel Fănica, mama denunţătorului, i-au remis lui Băsescu Mircea suma de 250,000 euro, în schimbul promisiunii celui din urmă că va interveni la Preşedintele României pentru a-l determina să dispună graţierea individuală a condamnatului Anghel Sandu, zis Bercea Mondialu, precum şi pentru a interveni pe lângă procurori şi judecători în vederea cercetării în stare de libertate a arestatului preventiv Anghel Sandu.  Deşi inculpatul Marian Căpăţână Adrian afirmă în declaraţia sa că a primit suma de 600.000 de euro cu titlu de împrumut, din înregistrările ataşate la doar, nu rezultă că acesta a invocat vreodată pretinsa înţelegere referitoare la împrumutarea sumei menţionate în momentele în care i s-a solicitat restituirea sumei”, se arată în referatul DNA.

„Ambii inculpaţi s-au folosit de calitatea de membru al familiei Preşedintelui României, pe care o deţine inculpatul Băsescu Mircea, pentru a da credibilitate afirmaţiilor referitoare la influenţa sau pretinsa influenţă pe care Băsescu Mircea ar putea să o aibă asupra magistraţilor. (…) Inculpatul Băsescu Mircea (…) nu descurajează comentariile referitoare la persoana preşedintelui, ba, mai mult, le alimentează pentru a nu pierde aparenţa că ar avea influenţă asupra magistraţilor”, se mai arată în referatul procurorilor.
 
„Faptele săvârșite de inculpații Băsescu Mircea și Căpățînă Marian Adrian, dincolo de gravitatea inerentă unei infracțiuni de corupție, au un grad de pericol deosebit, dat de cuantumul semnificativ al sumei de bani remise de denunțător și primită de cei doi inculpați și de scopul urmărit de inculpați, respectiv punerea în libertate sau condamnarea la o pedeapsă ridicol de mică a unei persoane judecate pentru tentativă la omor și cercetată în numeroase alte dosare penale care au ca obiect infracțiuni grave și foarte grave.

Varietatea promisiunilor utilizate de inculpați pentru a-l convinge pe denunțător că demersurile inculpatului Băsescu Mircea sunt apte să își atingă scopul, prin influențarea unui număr mare de magistrați, de pe orice palier al sistemului de justiție, constituie încă un element care subliniază gravitatea faptei.

Trebuie subliniat că, prin modul în care inculpații au conceput săvârșirea faptelor, au afectat în mod grav relațiile sociale referitoare la buna desfășurare a raporturilor de serviciu în ceea ce privește instituțiile din întregul sistem judiciar, de pe toate palierele: Ministerul Public, tribunal, curte de apel, chiar Înalta Curte de Casație și Justiție, pentru aceasta din urmă pe mai multe planuri , iar faptele care fac obiectul acestui dosar au aptitudinea de a afecta încrederea în întreg sistemul de justiție.

Perseverența inculpatului Băsescu Mircea, care, luând în calcul posibilitatea de a nu putea obține rezultatul dorit la o instanță care încă nu s-a pronunțat, era hotărât să obțină o soluție favorabilă la instanța superioară în grad, relevă un alt element de gravitate a infracțiunii pentru care este cercetat.

Ambii inculpați s-au folosit de calitatea de membru al familiei Președintelui României pe care o deține inculpatul Băsescu Mircea, pentru a da credibilitate afirmațiilor referitoare la influența sau pretinsa influență pe care Băsescu Mircea ar putea să o aibă asupra magistraților și, de asemenea, pentru a da credibilitate promisiunilor referitoare la obținerea unor hotărâri favorabile. Inculpatul Băsescu Mircea, deși cunoaște obligațiile fratelui său și îi comunică denunțătorului într-una din discuțiile înregistrate că „el nu poate”, nu descurajează comentariile referitoare la persoana președintelui, ba, mai mult, le alimentează pentru a nu pierde aparența că ar avea influență asupra magistraților.

Inculpatul Căpățînă Marian Mircea a susținut o declarație vădit nesinceră, prin intermediul căreia a încercat să deturneze obiectul anchetei prin inducerea în eroare a organelor judiciare, atât cu privire la existența propriei infracțiuni, cât și cu privire la infracțiunea de care este acuzat inculpatul Băsescu Mircea.

Cu privire la noțiunea de „stare de pericol pentru ordinea publică”, legea nu oferă o definiție explicită, iar analiza reglementării interne şi a jurisprudenţei instanţei europene conduce la concluzia că existenţa unei stări de pericol pentru ordinea publică se deduce în fiecare caz în parte, din examinarea circumstanţelor cauzei, prin raportare la natura faptelor pentru care există presupunerea rezonabilă că au fost comise, modul de săvârşire, persoana inculpatului, calitatea şi poziţia sa în societate.

Din cele expuse mai sus rezultă că faptele inculpaţilor, precum şi atitudinea acestora, creează un potenţial pericol cu privire la buna funcţionare a autorităţilor statului, ce deţin competenţe în soluţionarea cauzelor deduse judecăţii acestora sau unor magistraţi cu privire la care inculpații au lăsat să se creadă că au influenţă. Totodată, pericolul pentru ordinea publică pe care îl poate crea lăsarea în libertate a inculpaților rezultă şi din gravitatea faptelor despre care există indicii că le-au comis, existând posibilitatea producerii unui efect negativ asupra încrederii populaţiei în capacitatea de reacţie a autorităţilor faţă de astfel de fapte.

Rezultă aşadar că lipsirea de libertate, prin dispunerea măsurii arestării preventive se impune, luându-se în considerare interesul public ce trebuie protejat cu prioritate şi fără încălcarea prezumţiei de nevinovăţie a inculpaţilor, faţă de regula respectării libertăţii individuale, acest interes general al menţinerii ordinii sociale şi de drept trecând înaintea dreptului persoanei de a fi cercetată în stare de libertate şi justificând privarea de libertate.

Acţiunile descrise, despre care există bănuiala plauzibilă că au fost comise de către inculpaţi şi indiciile grave de vinovăţie constituie factori pertinenţi sub aspectul temeiniciei privării de libertate, cu atât mai mult cu cât acţiunile inculpaţilor au creat un prejudiciu grav de imagine instituţiilor statului, determinând o percepţie deformată şi o stare de neîncredere a societăţii.

În acelaşi context, măsura arestării preventive pe care solicităm să o dispună Judecătorul de drepturi şi libertăţi este proporţională cu gravitatea acuzaţiilor, raportat la modalitatea de săvârşire a faptelor şi la rezonanţa socială a unor asemenea activităţi infracţionale.

Având în vedere că în cauză există probe din care rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpații au săvârşit infracţiunile pentru care s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale, iar măsura arestării preventive este proporţională cu gravitatea acuzaţiei,

Pentru că membrii familiei A. nu dețineau la acel moment suma de 600.000 de euro, s-a stabilit ca A. F, prin Căpățână Marian, să remită inițial suma de 250.000 de euro.

A. F. a revenit în câteva zile la Constanța având asupra sa suma de 250.000 de euro pe care i-a remis-o lui Căpățînă Marian într-un apartament din Municipiul Constanța, după ce bancnotele au fost verificate și numărate cu ajutorul unui aparat pus la dispoziție de o persoană cunoscută de către inculpatul Căpățînă Marian Adrian.

Ulterior, Căpățînă Marian s-a deplasat la biroul lui Mircea Băsescu pentru a-i remite suma de 250.000 de euro, asigurându-l pe A. F. că inculpatul Băsescu Mircea a primit această sumă„, se arată în motivarea DNA.