DNA cere ministrului Justiției o legislație urgentă referitoare la controlul judiciar, măsură declarată neconstituțională de CCR
Procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție, Laura Codruța Kövesi, a transmis o scrisoare ministrului Justiției în care susține necesitatea unei intervenții legislative urgente care să modifice dispozițiile din Codul de procedură penală referitoare la controlul judiciar și controlul judiciar pe cauțiune și să reglementeze durata pentru care pot fi dispuse aceste măsuri, procedura și durata maximă pentru care pot fi prelungite.
Solicitarea vine la o zi după ce CCR a decis că măsura controlului judiciar este neconstituţională. Magistraţii CCR au declarat că articolele din noul Cod de procedură penală, care reglementează modul de aplicare a controlului judiciar şi a controlului judiciar pe cauţiune sunt contrar prevederilor Constituţiei, pentru că restrâng libertatea individuală, libera circulaţie şi viaţa intimă.
În opinia Direcției Naționale Anticorupție, controlul judiciar ar trebui să fie dispus pentru o perioadă de 60 de zile și prelungit succesiv pentru aceeași perioadă, iar durata totală a măsurii preventive să nu depășească doi ani.
„Demersul are loc ca urmare a faptului că, la data de 4 decembrie 2014, Curtea Constituțională a României a constatat neconstituționalitatea dispozițiilor art. 211 – 217 din Codul de procedură penală care reglementează măsurile preventive ale controlului judiciar și controlului judiciar pe cauțiune, întrucât nu prevăd durata pentru care pot fi dispuse aceste măsuri.
În scrisoarea transmisă ministrului Justiției, procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție notează că adoptarea recentei decizii poate da naștere unor vulnerabilități în cauzele penale aflate în curs și în care s-a dispus măsura preventivă a controlului judiciar”, se arată într-un comunicat publicat vineri de DNA.
Astfel, mai arată Direcția, există riscul ca inculpați a căror libertate de mișcare a fost restrânsă de către judecătorul de drepturi și libertăți să părăsească teritoriul țării, îngreunând astfel desfășurarea procesului penal.
„Având în vedere că pe rolul Direcției Naționale Anticorupție există mai multe asemenea cauze care privesc persoane publice suspectate de săvârșirea unor infracțiuni grave și care beneficiază de resurse materiale semnificative, materializarea acestui risc poate crea în rândul publicului impresia că inacțiunea autorităților a facilitat acestor persoane sustragerea de la răspunderea penală”, se mai arată în comunicat.
În scopul de a proteja drepturile fundamentale ale persoanelor, procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție apreciază că modificările ar trebui adoptate printr-o ordonanță de urgență care să intre în vigoare anterior publicării deciziei Curții Constituționale în Monitorul Oficial.