DNA cere o CAUȚIUNE-RECORD în dosarul în care sunt implicați fostul ministru de Finanțe Sebastian Vlădescu și Cristian Boureanu
DNA a cerut încuviinţarea urmăririi penale de la preşedintele Klaus Iohannis pe numele fostului ministru de Finanţe într-o cauză în care sunt implicați, printre alții, Cristian Boureanu și cumnatul lui Mircea Geoană, Ionuț Costea.
Procurorii anticorupție au fixat cauțiuni de 4,2 milioane de euro pentru cei patru inculpați, potrivit unui comunicat de presă al DNA.
În cazul fostului ministru de Finanțe ”există indicii că ar fi săvârșit două infracțiuni de luare de mită, în perioada exercitării funcției ministeriale”.
În același dosar procurorii au dispus începerea urmăririi penale față de Ionuț Costea, fost angajat al Ministerului Finanțelor, pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de influență și complicitate la luare de mită; Mihaela Mititelu, la data faptelor persoană apropiată de conducerea C.N. C.F.R., pentru aceleași infracțiuni, față de fostul deputat Cristian Boureanu, pentru trafic de influență și față de Constantin Dascălu, secretar de stat în cadrul Ministerului Transporturilor, pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită.
Potrivit DNA, față de aceștia s-au stabilit următoarele cauțiuni:
– COSTEA MIRCEA-IONUȚ – 1.500.000 euro,
– MITITELU MIHAELA – 1.000.000 euro,
– DASCĂLU CONSTANTIN – 500.000 euro,
– BOUREANU CRISTIAN-ALEXANDRU – 200.000 euro.
Potrivit comunicatului citat, infracțiunile de corupție care fac obiectul cauzei au fost comise în legătură cu încheierea și executarea contractelor de reabilitare a liniei ferate București – Constanța, precum și cu recuperarea taxei pe valoarea adăugată (TVA) restante, pentru lucrări de reabilitare efectuate la o altă linie de cale ferată. Astfel, a rezultat că, în perioada 2005-2014, oficiali români sau persoane cu influență asupra acestora ar fi primit, de la o companie străină, în baza unor înțelegeri, aproximativ 20 de milioane de euro pentru ca, în schimbul acestor sume, să se asigure încheierea contractelor și plata facturilor pentru reabilitarea unor tronsoane de cale ferată a liniei București-Constanța, precum și plata TVA restante pentru reabilitarea unei alte linii de cale ferată care fusese deja realizată de aceeași companie.
Banii încasați ilegal reprezentau procente din valoarea fiecărei plăți făcute de statul român și erau achitați succesiv, pe măsură ce compania constructoare încasa, la rândul ei, contravaloarea lucrărilor efectuate, de la statul român (respectiv de la compania C.N. C.F.R.).