Scriitorul Radu Vancu, ”o ironie teribil de tristă” despre cazul Ditrău: Efectivele anti-asiatice protestează în fața căminului cultural care poartă numele unuia dintre cei mai pasionați filo-asiatici europeni
Localnicii din Ditrău, nemulțumiți de prezența a doi srilankezi în localitatea lor, protestează în fața căminului cultural din comună, care poartă numele ”unuia dintre cei mai pasionați filo-asiatici europeni”, remarcă scriitorul Radu Vancu, într-o postare pe Facebook.
Căminul cultural în fața căruia locuitorii din Ditrău au ales să-și manifeste nemulțumirea poartă numele lui Korosi Csoma Sandor care, scrie Vancu, „ne e mult mai contemporan decât acești co-etnici ai lui din secolul 21”.
”Atât doar țin să spun despre deprimanta poveste de la Ditrău.
Văd într-o poză că efectivele anti-asiatice protestează în fața căminului cultural Korosi Csoma Sandor.
E o ironie teribil de tristă: Csoma, pe care românii nu-l admiră îndeajuns, născut la final de secol 18 în sătucul Chiuruș din Covasna (Chiuruș – de aici Korosi), a fost unul dintre cei mai pasionați & eficienți filo-asiatici europeni.
După studii nemțești, a mers în Tibet. A fondat tibetologia. A publicat (în engleză, sub numele Alexander Csoma) primul dicționar tibetan-englez & prima gramatică tibetană. Citea în cel puțin 17 limbi – și și-a folosit știința ca să facă operă de pionierat în multe domenii ale Asian studies. A murit la Darjeeling, de malarie, în decursul unei astfel de călătorii de studii.
E drept, a locuit doar puțintel mai la nord de Sri Lanka – dar ar fi fost în stradă să apere sri-lankezii. Ar fi luptat pentru ei în fața căminului care-i poartă numele.
Nu suntem toți contemporani, spunea un poet francez. Așa e: Sandor Csoma ne e mult mai contemporan decât acești co-etnici ai lui din secolul 21. Și, de fapt, poate că asta e o bună temă de viață: să ne străduim să fim cât mai contemporani cu el – și cu toți cei lipsiți de teama de străin – și locuiți de curiozitatea prietenoasă față de el.
Fiindcă, în fond, toată Europa s-a construit ca un fel de cămin cultural Korosi Csoma Sandor. Din care e teribil de trist când câte un membru pleacă.
Chapeau & mulțumiri, Csoma. Am învățat de la tine măcar două lucruri:
1. Străinul e OK.
2. Je suis străinul”, a scris Radu Vancu, pe Facebook.
Scriitorul Radu Vancu, ”o ironie teribil de tristă” despre cazul Ditrău: Efectivele anti-asiatice protestează în fața căminului cultural care poartă numele unuia dintre cei mai pasionați filo-asiatici europeni
În urma protestelor pe care localnicii le-au făcut din cauza celor doi srilankezi, proprietarul brutăriei şi-a cerut scuze pentru neplăcerile pe care le-a produs locuitorilor comunei şi s-a oferit chiar să îi mute pe cei doi din procesul de producţie. (Detalii AICI)
Aproximativ 300 de localnici s-au adunat sâmbătă dimineață la Casa de Cultură din Ditrău pentru a-și exprima punctele de vedere în legătură cu cei doi angajați ai fabricii de pânie.
Deși proprietara fabricii a prezentat scuze, localnicii nu par dispuși să cedeze și au stabilit să scrie o petiție care să conțină toate pretențiile pe care le au.
Piumal şi Amahinda sunt cei doi muncitori din Sri Lanka, veniți să tulbure, fără voia lor, liniștea micii localități din Harghita. Cei doi bărbați de 22, respectiv 49 de ani, sunt brutari şi au fost angajaţi cu forme legale, prin intermediul unei firme de recrutare, la o fabrică de pâine din regiunea Gheorgheni.
Prezenţa străinilor a stârnit însă revolta unei părţi a comunităţii din Ditrău. Proprietara casei în care aceştia stăteau a fost ameninţată, aşa că Piumal şi Amahinda au fost mutaţi la o gazdă din Lăzarea, un sat învecinat, dar şi proprietara casei respective a păţit acelaşi lucru. Angajatorii le cauta acum o casă celor doi, chiar în Gheorghieni.
Potrivit paginii oficiale a primăriei, componenţa etnică a comunei Ditrău este: 99,79% maghiari, 0,21% români (55 sunt de naţionalitate română) şi 3 de naţionalitate germană.