Ciprian Ștefan, directorul Muzeului Astra din Sibiu, a declarat că în Horezu 80% din marfa expusă la standurile de pe marginea drumului este adusă din China. Acesta a mai afirmat că meșterii populari ar trebui susținuți deoarece duc mai departe valorile regiunii din care provin.
Ștefan a vorbit despre importanța programelor de susținere și promovare a meșterilor tradiționali.
„Trebuie să fie o obligație pentru noi, instituțiile de cultură cu profil, etnografic din România, în așa fel încât să ne protejăm meșteșugarii care duc mai departe valorile identitare. Vă dau un exemplu Horezu, în Horezu cred că vorbim de 15-20% meșteri care produc ceramica corect, după tipar, cu materiale, cu instrumentar, decorațiuni. Dacă mergeți în Horezu, o să rămâneți surprinși să vedeți că 80% din marfa expusă la standurile de pe marginea drumului este adusă din China, ceea ce nu este în regulă.
Mai avem șapte sau opt olari în Horezu care realizează această ceramică care oricând poate să fie plasată în sectorul Horeca. Că toată lumea vorbește despre o gastronomie tradițională, doamne ce frumoasă și ce gustoasă e, vă garantez că e gustoasă, dar nimeni nu are grijă de toate componentele inclusiv partea de instrumentar folosit pentru ca această gastronomie a noastră tradițională să fie cu adevărat tradițională și autentică”, a declarat Ciprian Ștefan, potrivit publicației locale Turnul Sfatului.
Potrivit Agerpres, Ciprian Ştefan a mai susținut că Muzeul Astra este primul din Europa care certifică, începând din acest an, meşteri populari din domenii diferite: „Vreau să vă spun în premieră că Muzeul ASTRA este prima instituţie muzeală din România acreditată ca centru de evaluare şi certificare a competenţelor profesionale pentru următoarele ocupaţii – tâmplar artizanal, muncitor constructor, bârne, chirpici şi piatră şi confecţioneri obiecte artizanale din lemn. (…) La nivel european, suntem singura instituţie muzeală care oferă aceste certificări şi vreau să vă spun că ecourile sunt fabuloase, mai ales prin proiectele existente. (…) Suntem daţi ca exemplu de bună practică vizavi de modul în care reuşim să certificăm competenţele unei resurse umane care nu îşi găseşte un loc pe piaţa muncii. În acelaşi timp, vorbim de oameni care depăşesc 50 de ani şi care trebuie cumva reaşezaţi pe piaţa muncii”.