Din cauza formei legii avertizorilor de integritate, adoptată de Klaus Iohannis, Comisia Europeană ar putea bloca fonduri de 3,2 miliarde de euro pe care România le aștepta în a doua tranșă PNRR

Discuțiile legate de cea de-a doua tranșă din PNRR continuă, oficialii de la Palatul Victoria aflându-se într-un videocall cu reprezentanții Comisiei Europene pe tema cererii de plată pentru aceste fonduri. Probleme cu legea avertizorilor de integritate.

Oficialilor europeni nu le place forma în care a fost adoptată legea avertizorilor de integritate, se vehiculează și o procedură de infringement

După cum transmit sursele politice pentru Observator, România are probleme legate de două jaloane asumate.

Astfel, bircrații europeni au semnalat o serie de probleme legate de țintele de reducere a emisiilor și forma în care legea avertizorilor de integritate a fost adoptată de către președintele Klaus Iohannis. În discuție s-ar afla fonduri de 3,2 miliarde de euro, cerea fiind trimisă de guvern la Bruxelles pe 15 decembrie.

Politică - 19 sep, 23:37

Rareș Bogdan, despre amendamentul care-l ajută pe Iohannis să candideze la parlamentare: Nu lăsăm pe nimeni în urmă. Ne respectăm președinții de partid și de țară. Privim spre viitor

Sursele Observator subliniază faptul că o parte din problemele ridicate de către oficialii europeni vizează legea avertizorilor de integritate și că este luată în calcul, pe lângă blocarea fondurilor, și o procedură de infringement.

După cum notează Agerpres, acest act legislativ a fost promulgat de Klaus Iohannis pe 16 decembrie 2022.

De asemenea, sursele indică faptul că de rezolvarea aspectelor aduse în discuție de Comisia Europeană și de pregătirea celei de-a treia cereri de plată poate depinde și rotativa guvernamentală.

Actul normativ are ca obiect de reglementare cadrul general în materia protecţiei persoanelor care raportează încălcări ale legii, care s-au produs sau care sunt susceptibile să se producă în cadrul autorităţilor, instituţiilor publice, altor persoane juridice de drept public, precum şi în cadrul persoanelor juridice de drept privat, vizând transpunerea în legislaţia naţională a Directivei (UE) 2019/1937 a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 octombrie 2019 privind protecţia persoanelor care raportează încălcări ale dreptului Uniunii.

Legea se aplică persoanelor care efectuează raportări şi care au obţinut informaţiile referitoare la încălcări ale legii, într-un context profesional.

Opt dintre statele membre ale blocului vor fi deferite Curții Europene de Justiție (CEJ) pentru nerespectarea legislației UE

De altfel, Comisia Europeană a anunțat miercuri că opt dintre statele membre ale blocului vor fi deferite Curții Europene de Justiție (CEJ) pentru nerespectarea legislației UE în ceea ce privește protecția avertizorilor de integritate, anunță Deutsche Welle.

Germania, Republica Cehă, Estonia, Spania, Italia, Luxemburg, Ungaria și Polonia nu au pus în aplicare normele cerute de UE.

Cele 27 de state membre ale blocului comunitar au avut termen până în decembrie 2021 pentru a adopta legislația națională și a se conforma directivei UE.

În luna ianuarie a anului trecut, Comisia a emis scrisori de punere în întârziere către 24 de state membre „pentru că nu au transpus integral și nu au informat Comisia cu privire la măsurile de transpunere înainte de termen”.

Apoi au fost luate măsuri suplimentare împotriva a 15 state membre pentru nepunerea în aplicare a directivei sale, iar acestea au primit două luni pentru a răspunde.

Demersul pentru protecția avertizorilor de integritate în UE a venit în urma scandalului de evaziune fiscală Panama Paper, precum și a scurgerilor de date ale utilizatorilor Facebook.