Descoperire excepțională: Inclusiv păjanjenii pot să viseze ca oamenii

O echipă de cercetători au descoperit că tinerii păianjeni săritori care atârnă de un fir de mătase în timpul nopții, într-o cutie, într-un laborator ar putea să fie capabili să viseze. Picioarele lor se încolăcesc și retinele ochilor lor, vizibile prin exoscheletul translucid, se mișcă înainte și înapoi, demonstrând că există o activitate de timp REM.

În timpul REM (acronimul de la rapid eye movement), ochii unui animal adormit se mișcă imprevizibil, printre alte caracteristici

„Ceea ce fac acești păianjeni pare să semene – foarte mult – cu somnul REM”, spune Daniela Rößler, ecologist comportamental la Universitatea Konstanz din Germania, pentru BBC.

La oameni, REM este momentul în care se întâmplă cele mai multe vise, în special cele mai vii vise. Acest lucru duce la o întrebare intrigantă: Dacă păianjenii au somn REM, ar putea ca visele să se desfășoare și în creierele lor de mărimea unei semințe de mac?

Dar dacă se dovedește că ceea ce pare a fi REM este într-adevăr REM – visarea este o posibilitate clară, spune Rößler. Ea consideră că este ușor de imaginat că păianjenii săritori ar putea beneficia de vise ca o modalitate de a procesa informațiile pe care le-au primit în timpul zilei.

În prezent, oamenii de știință găsesc semne de somn REM la o gamă mai largă de animale decât oricând: la păianjeni, șopârle, sepie, pești zebră.

Numărul tot mai mare îi face pe unii cercetători să se întrebe dacă nu cumva visarea, o stare despre care se credea cândva că este limitată la ființele umane, este mult mai răspândită decât se credea.

La ce visează alte specii și de ce este important să aflăm dacă au imaginație

Somnul REM se caracterizează, în general, printr-o serie de trăsături pe lângă mișcările rapide ale ochilor: paralizia temporară a mușchilor scheletici, spasmele periodice ale corpului și creșterea activității cerebrale, a respirației și a ritmului cardiac. Observat la bebelușii adormiți în 1953, REM a fost identificat în scurt timp la alte mamifere, cum ar fi pisicile, șoarecii, caii, oile, oposumii și armadillo.

În timpul perioadelor non-REM, cunoscute și sub numele de somn liniștit, activitatea cerebrală este sincronizată. Neuronii pornesc simultan și apoi se liniștesc, în special în cortexul creierului, realizând valuri de activitate cunoscute sub numele de unde lente.

În timpul REM, în schimb, creierul prezintă explozii de activitate ale creierului care amintesc de starea de veghe.

Dacă se dovedește că și păianjenii visează (pe lângă multe alte specii), acest lucru ridică întrebări interesante cu privire la ceea ce simt, spune David M. Peña-Guzmán, filosof la Universitatea de Stat din San Francisco și autor al cărții When Animals Dream:

Lumea ascunsă a conștiinței animalelor. Deoarece visele se desfășoară din perspectiva privitorului, animalele care visează ar trebui să aibă capacitatea de a vedea lumea din punctul lor de vedere, spune el.

Visarea ar sugera, de asemenea, că acestea au capacități imaginative, adaugă el. „Vrem să credem că oamenii sunt singurii capabili de așa ceva”, spune el. „S-ar putea să trebuiască să ne gândim un pic mai mult la ceea ce simt restul speciilor”.