Sute de mii de români pleacă în fiecare an din țara de origine, un stat din ce în ce mai îmbătrânit, care pentru mulți cetățeni, nu mai oferă perspective optimiste.
Fenomenul migrației și al îmbătrânirii României este incontestabil. De la an la an, cifrele merg în aceeași direcție, într-un ritm accelerat. În 2019, Ministrul Românilor de Pretutindeni de la acea vreme, a declarat că 5,6 milioane de români trăiescîn Diaspora. La finalul anului trecut, peste 3,1 milioane de români aveau reședința în afara țării de origine, în alte state ale Uniunii Europene, potrivit Eurostat.
Românii au început să plece din țară încă de dinainte de 1989, dar exodul a luat amploare după Mineriade. În 1990, România avea o populație de 23,2 milioane de locuitori. În anul 2000 a ajuns la o populație de 22,4 milioane, în 2010 la 20,2 milioane, iar în prezent, la 19,4 milioane.
Cifra românilor plecați în străinătate este dificil de apreciat cu exactitate, în condițiile în care nu toți cei stabiliți în afară și-au declarat reședința. Cert este că potrivit unui studiu realizat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, pentru 2015-2016, România avea a cincea cea mai numeroasă Diaspora din lume, după Mexic, China, India și Polonia. Rata de emigrare însă, deci numărul persoanelor care au părăsit țara de origine raportată la populație, era înaintea unor state precum Mexic, Polonia, Maroc sau Marea Britanie.
Cei mai mulți români (560.000)au plecat în străinătate în 2007, odată cu intrarea României în Uniunea Europeană. Cel mai alarmant aspect este faptul că tinerii cu vârstă până în 30 de ani, cu studii superioare sunt deschiși să plece în străinătate. Peste 55% au declarat că ar fi dispuși să plece la muncă în afara granițelor, potrivit unui studiu internațional realizat în 2018 de BestJobs și The Boston Consulting Group.
În speranța construirii unui trai mai bun, an de an, sutede mii de români iau calea străinătății, din ce în ce mai mulți, în jur de 680 în fiecare zi.
De exemplu, în perioada 2016-2019, numărul emigranților români definitivi (emigranți cu schimbarea domiciliului permanent) a fost cuprins între 22.000 și 27.000, cifre nemaiîntâlnite în ultimii 25 de ani, potrivit INS.
Mai precis, 26.775 (2019), 27.229 (2018), 23.156 (2017), 22.807 (2016 – cu 7.000 mai mulți decât în 2015) de români au renunțat la domiciliul din România, pentru cel din afară. În anul 1995, 25.600 de români au plecat definitiv din România. În 1996, 21.526 au hotărât să-și stabilească domiciliul în afara granițelor.
Cifre record au fost atinse și în ceea ce privește emigranții temporari (emigranți cu stabilirea reședinței obișnuite). Datele emise de INS sunt disponibile până în 2018, an în care au emigrat 231.661 de persoane. În 2017 au emigrat 242.193, în 2016 207.578. Numărul emigranților români nu mai trecuse de 200.000 din anul 2009.
Speranța medie de viață a crescut cu aproximativ 6 ani în România, față de anul 1990. 75,31 ani este înprezent, față de 69,4. Evoluția medicinei a contribuit foarte mult din acest punct de vedere, un factor pozitiv cu privire la creșterea vârsteimediia populației din România.
Factorii negativi se referă la exodul cetățenilor români tineri și la sporul natural scăzut. Rata divorțurilor este din ce în ce mai mare, din ce în ce mai multe cupluri trăiesc în concubinaj și de regulă, au un copil sau chiar deloc.
Astfel, potrivit datelor INS, în 2019, vârsta medie a populației din România era de 41,7 de ani. Aceasta crește anual, în medie cu 0,3 ani. În 1995, vârsta medie a populației României era de 35,8 ani.
Viitorul demografic al României este greu de anticipat, pentru că depinde de foarte multe variabile. Dacă totuși s-ar respecta cifrele din ultimii ani, din punct de vedere al migrației și pentru perioada următoare, populația țării ar urma să scadă până în 2030 cu 2,5 milioane de locuitori, iar până în 2050, cu 7,5 milioane de locuitori.
Astfel, peste 30 de ani, dacă trendul se va menține, România ar putea ajunge la o populație de 11,9 milioane de locuitori.
Emil Bîzgă (49 de ani) este unul dintre cei mai cunoscuți cântăreți români, de jazz. Este trompetist, iar de-a lungul timpului a cântat cu Ray Charles, Wynton Marsalis și Johnny Răducanu. A plecat din România în anul 2003, în Statele Unite ale Americii și s-a întors în 2010.
„În procent de 90% mă gândesc foarte serios să plec din țară. Nu mi-am găsit public. Cât despre colaboratori, foarte puțini.Suntem un popor care nu vrem să facem nimic, ne mulțumim cu statul degeaba și că statul e obligat să ne dea bani, fără să facem nimic. Oamenii sunt mulțumiți de salariile mediocre.
Eu am un job la Filarmonica din Ploiești. Cred că am cel mai mic salariu din țară, în calitate de artist – gradul II, trompetă. De dragul artei am preferat acest job, pentru care fac naveta de la București. Fac asta de 3 ani de zile”, a declarat artistul pentru B1.ro.
Andreea Adăscăliței (24 de ani) a absolvit Facultatea de Comunicare și Relații Publice din cadrul SNSPA (București). A vrut o nouă provocare. A plecat la master în Marea Britanie și nu se mai gândește să revină în România, decât în vizită. S-a logodit în Marea Britanie, unde lucrează într-o agenție de PR.
„Am ales să plec pentru masterul din Marea Britanie, mult mai practic față de cel din România. Mi-a prins foarte bine, pentru că nu am avut de învățat foarte multă teorie. În mare parte, materiile și examenele au presupus activități practice. De asemenea, când am luat decizia de a pleca, a fost și ceva curiozitate, să văd cum ar vedea alte persoane din afară nivelul meu de profesionalism.
Salariile sunt mai mari aici. Față de România, chiar dacă chiriile sunt colosale, tot îmi permit să pun niște bani deoparte din salariu. Nu cred că m-aș întoarce în România, pe un salariu de 4 ori mai mic. M-am obișnuit cu sistemul, lucrurile merg mult mai eficient. La nivel instituțional, totul se rezolvă foarte rapid. M-am integrat din toate punctele de vedere.
Mi-am făcut familie aici, nu cred că m-aș mai întoarce. Eventual, doar dacă voi avea propriul business”, a declarat Andreea pentru B1.ro.
Mircea Mocanu (72 de ani) este pensionar, stabilit în Germania, la 100 de kilometri de Frankfurt și Koln. A fugit din țară la începutul anilor ’80, iar în 1990 a revenit acasă, pentru scurt timp, doar pentru a-și lua viitoarea soție la „noua casă”.
„Eu am plecat din ’82, am fugit. Am lucrat în mecanică. Niciodată nu am regretat că am plecat din România, pentru că apoi au venit vremuri atât de nasoale… Regretau cei care nu puteau să fugă! M-am întors după Revoluție, am cunoscut-o pe Luminița, i-am făcut chemarea, a venit și ne-am căsătorit”, a povestit Mircea Mocanu pentru B1.ro.
Julian Dirlau (33de ani) lucrează în IT. S-a mutat din Bacău în Suedia în anul 2011 pentru că angajatorii îl refuzau la interviuri. Julian nu s-ar mai întoarce decât dacă ar fi să-și întemeieze o familie în locurile de origine.
„Am plecat din România pentru că nimeni din IT, la interviuri, nu-mi oferea vreo șansă. După mai multe picioare în fund, străinii m-au primit cu brațele deschise. Mi-au plătit și școala, ca niște părinți adoptivi. În țara mea, pur și simplu nu eram respectat.
Sincer, când se va schimba mentalitatea, dacă s-ar vedea lucrurile altfel, poate că m-aș întoarce. Am revenit 9 luni de zile, dar nu mi-a plăcut. Dacă ai o casă, niște bani, e posibil să nu fii deranjat de anumite lucruri. Tot am sperat că apare ‘Zâna Măseluță’ din România, dar încă mai aștept.
În Suedia, toate lucrurile funcționează, sunt foarte eficienți suedezii. În România, de 30 de ani nu s-a întâmplat nimic bun, cu mici excepții”, a declarat tânărul pentru B1.ro.