Săptămâna Patimilor: Denia din Marțea Mare și tradițiile pe care le respectă românii astăzi (VIDEO)

Publicat: 14 04. 2020, 15:27
FOTO: Pixabay.com

Odată cu Postul Paștelui, încep și deniile, slujbe unicat ce se țin în zilele de miercuri și vineri din cea de-a cincea săptămână din post și în toate cele 5 zile din Săptămâna Patimilor, când încep din seara Floriilor și țin până în seara de vineri, când are loc Prohodul.

Ne aflăm în Săptămâna Patimilor, sau Săptămâna Mare cum mai este ea cunoscută în mod tradițional. Sunt ultimele 5 zile înaintea Paștelui, iar oamenii sunt din ce în ce mai ocupați în aceste momente. Gospodinele pregătesc casa și gospodăria pentru sărbători, copiii se îmbracă în straiele de sărbătoare, se fac ultimele cumpărături și bine înțeles încep pregătirile culinare care îi vor încânta pe toți la masa de duminică. În această săptămână au loc și deniile, slujbele la care participă credincioșii în fiecare seară.

Ce sunt deniile?

Termenul denie provine din slavonescul vdenie și înseamnă privegherea sau slujba nocturnă. O Denie este Utrenia de a doua zi și se ține seara, de două ori pe an. Prima dată în cea de-a cincea săptămâna a Postului Mare, în zilele de miercuri și vineri. Cea de-a doua oară este în Săptămâna Patimilor, în fiecare seară până la Noaptea de Înviere.

În trecut, deniile se țineau la miezul nopții, acest moment fiind indicat și de troparul „Iată Mirele vine la miezul nopții”, cunoscut și sub denumirea de troparul Miezonopticii, iar finalul deniei se regăsește rugăciunea „Învrednicește-ne Doamne în ziua aceasta”, indicând faptul că se apropie răsăritul soarelui după cum relatează Doxologia.ro. În prezent, deniile au loc seara.

În timpul Deniilor din Săptămâna Patimilor, preotul îmbracă, pe lângă epitrahil și felonul, fiind sluje la care se citește Evanghelia.

În zilele de luni, marți și miercuri din Săptămâna Patimilor se oficiază Liturghia darurilor mai înainte sfinte, fiind cea de-a treia Liturghie a Bisericii Ortodoxe, explică Crestinortodox.ro.

Tradiții și obiceiuri în Marțea Mare

Odată cu Paștele, românii aleg să respecte numeroase tradiții, pline de însemnătate, care se transmit din generație în generație. Iată ce este permis de către Biserică în Marțea Mare și ce tradiții respectă românii în această zi din Săptămâna Patimilor:

Marțea Mare este ziua în care se face curățenie în casă, gospodărie și în curte. Camerele se aerisesc, se schimbă așternuturile, se spală geamurile se calcă și se spală rufe. În zilele ce urmează gospodinele nu mai pot călca sau spăla rufe, până după Paște. Tot astăzi se pun în ordine și se asfârșesc și muncile agricole.

Potrivit Sfatulparintilor.ro, o zicală veche spune că bărbații care își ajută iubitele sau nevestele în această zi vor avea o relație liniștită și se vor bucura de iubire.

În anumite zone ale țării, în ziua de marți din Spătămâna Patimilor nu se folosește oțet în mâncare.

Pilda „Celor 10 fecioare” și Delia din ziua de Marți

Pilda celor 10 fecioare este amintită în fiecare an de către preoți la Denia din Marțea Mare. Aceasta spune povestea a cinci fecioare înțelepte și alte cinci neînțelepte, care au ieșit cu candelele în întâmpinarea mirelui.

Mirele întârzie să apară, iar astfel, pe măsură ce timpul trece, uleiul din candelele fetelor „nebune” se termină și vor dori să ceară undelemn de la cele cinci fecioare înțelepte, care le refuză, considerând că așa se vor stinge și candelele lor.

Fecioarele neînțelepte pleacă după undelemn, însă între timp mirele apare, găsindu-le la intrare doar pe fecioarele înțelepte. Alături de ele, mirele va intra la nuntă, iar ușa se va închide în urma lui.

Când fecioarele neînțelepte ajung la nuntă, îl roagă pe mire să le deschidă, însă acesta le răspunde „Adevărat zic vouă: nu vă cunosc pe voi!”.

Potrivit sursei citate anterior, candelele aprinse simbolizează faptele bune realizate, ce dăinuiesc pe tot parcursul vieții.