Delta Dunării, recunoscută pentru biodiversitatea sa, nu va mai fi doar un important punct turistic, ci și un uriaș centru știițific pentru întreaga Europă. Cercetători români și străini deopotrivă vor analiza fenomentele extreme precum inundația și seceta, dar și biodiversitatea ori calitatea apelor. Centrul va fi construit la Murighiol și va fi primul consorțiu internațional de acest fel, cu sediul în România.
Proiectul se numește Danubius și are la bază o idee românească, țara noastră având avantajul de a fi poziționată la vărsarea Dunării în mare. Ideea anunțată prima dată în urmă cu 25 de ani, presupune ca cercetările să nu vizeze numai Dunărea și Marea Neagră, ci și alte fluvii mari, precum Rinul sau Tamisa, urmând ca datele să fie puse la comun, analizate și comporate, potrivit Știrile ProTv.
„Apa este o provocare importantă a acestui secol și, practic, prin această infrastructură cu componente puternice românești, România are șansa să joace în prima ligă”, a declarat Mihaela Păun, director general Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Științe Biologice (INCDSB).
Centrul care va fi construit la Murighiol va avea laboratoare cu tehnologii de ultimă generație pentru 300 de cercetători. Deși se estimează că va mai dura 5 ani până la finalizarea clădirii, oficialii speră ca, de anul viitor, să înceapă activitatea. 7 teme majore vor face subiectul muncii cercetătorilor, printre care inundațiile, precum cele de pe Dunăre din această vară, care au afectat în special Ungaria. Rezultatele obținute aici vor duce la soluții la nivel global, spun specialiștii.
„Trăim deja în extreme, cu perioade foarte lungi de secetă, care sunt întrerupte de momente scurte în care sunt ploi, debite istorice. Cum putem gestiona, astfel încât nici să nu distrugem totul datorită secetei, cum putem gestiona curgerea apei, astfel încât, în momentele de ploi torențiale, cu întreruperi de nori, să nu avem pagube mari și pierderi de vieți omenești”, a spus Adrian Stănică, director general GeoEcoMar.
O altă temă este cea a poluanților, clase noi și necunoscute, care ajung în ape și, în cele din urmă, la om. Toate acestea vor fi studiate cu ajutorul a 6 stații de cercetare în teren și 52 de puncte de observație distribuite în Delta Dunării ori în zona costieră a Mării Negre.
Proiectul costă în total 130 de milioane de euro, din care 85% sunt bani europeni, iar restul cofinanțare românească.