Declinul activităţilor sociale în rândul tinerilor din România: Care sunt cauzele ieşirii tot mai rare sau deloc în oraş

După pandemie, oamenii devin mai selectivi și preferă interacțiunile online în detrimentul întâlnirilor fizice. Acest lucru are implicații economice, cum ar fi scăderea cererii pentru industriile care depind de interacțiuni față în față, și psihologice, deoarece oamenii se simt mai confortabil și convenabil în mediul online.

Scuzele frecvente folosite de oameni în ultimele luni pentru a evita ieșirile sociale

Unde vrei să ieşim pe vremea asta ploioasă?”, „Hai să ne vedem când se mai încălzeşte”, „E prea scumpă intrarea la eveniment şi nu vreau să merg”, „Am şapte nunţi la vară, anunţate până acum, şi nu-mi mai permit să ies în oraş că e totul scump”, „Mi-am luat al doilea job, că nu mă mai descurcam cu cheltuielile şi nu mai am timp de alte lucruri”, „Lucrez în acest weekend, mi-am luat proiecte suplimentare”, „Sunt foarte obosită, caut psihoterapeut”, „Mă doare spatele, pentru că încă lucrez de acasă şi nu am aceleaşi condiţii ca la birou, nu pot să mai ies”, „Mi-e prea lene să ies din casă”, „N-am chef să văd pe nimeni o perioadă” sunt doar câteva dintre scuzele frecvente din ultimele luni folosite de oameni.

Factori complexi influențează alegerile oamenilor în timpul liber

Cu toate acestea, există o serie de factori care îi determină pe oameni să fie mai reticenți în a ieși în oraș, indiferent de vreme, circumstanțe sau starea de spirit. Mai ales cei care au program de lucru de la 9 la 17 sunt printre primii care refuză să se desprindă de rutina în care sunt angrenați. Motivele care stau în spatele alegerii lor sunt mult mai complexe decât simplele scuze pe care le invocă, scrie Ziarul Financiar.

„Suntem într-un context în care relaţiile sunt redefinite în funcţie de o serie de variabile: situaţia geopolitică, impactul pandemiei de COVID-19, impactul energiei în evoluţiile viitoare ale afacerilor, inflaţia, criza materiilor prime şi abordările strategice privind impactul asupra mediului”, spune Ionuţ Pandelică, profesor asociat la Academia de Studii Economice din Bucureşti.