Darurile Magilor de la Răsărit vor fi aduse pentru prima dată în România, din Muntele Athos, la Mănăstirea Pantocrator: „Sunt niște simboluri și ne atingem de ele, pentru că au fost atinse de Hristos și de Maica Preacurată”
Pentru prima oară în cei 2023 ani de la Nașterea Domnului Darurile Magilor, vor ajunge în România la Mănăstirea Pantocrator din localitatea Drăgănești-Vlașca județul Teleorman, cu prilejul sărbătorii Nașterii Domnului. Credincioșii vor putea să aducă cinstire în perioada 22 decembrie – 28 decembrie 2023.
Darurile Magilor vor fi depuse în premieră pentru România la Mănăstirea Pantocrator
Darurile Magilor ajung în a doua parte a zilei de vineri, 22 decembrie 2023, la mănăstirea teleormăneană. Este pentru prima dată când aceste odoare sunt aduse în România, iar momentul de mare bucurie pentru credincioși va fi marcat cu un concert de colinde în biserica mare a Mănăstirii Pantocrator din Drăgănești-Vlașcas, sâmbătă, 23 decembrie 2023, susținut de Grupul psaltic Tronos al Catedralei Patriarhale și Corul Național de Cameră Madrigal – Marin Constantin.
Despre semnificația acestui eveniment religios B1TV.RO a stat de vorbă cu arhid. Serafim Baciu care a explicat simbolismul teologic al Darurilor Magilor:
“La Mănăstirea Sfântul Pavel din Muntele Athos, de la 1470 se păstrează acest odor, darurile pe care Magii le-au adus Mântuitorului Isus Hristos la nașterea sa. Potrivit tradiției ortodoxe, dar și mărturiilor istorice, aceste odoare care se păstrează la această mănăstire sunt chiar darurile de aur, smirnă și tămâie pe care Magii de la răsărit le-au adus Mântuitorului Isus Hristos la peștera din Betleem.
Cu binecuvântarea Prefericitului Patriarh Daniel anul acesta la sărbătoarea Nașterii Domnului o delegație de la această mănăstire din Muntele Athos va aduce pentru prima oară în România, în istoria aceasta de 2023 de ani de creștinism darurile Magilor.
Ele au o istorie mult mai îndelungată, chiar de la nașterea Mântuitorului pentru că au fost aduse de magi lui Hristos. Ele au și un simbolism teologic, pentru că nu au adus aceste lucruri întâmplător. I-au adus aur ca unui împărat, tămâie ca unui Dumnezeu și i-au adus smirnă ca unui om ce avea să moară. Maica Domnului a cunoscut în adâncul inimii Ei aceste semnificații. Deși poate gândul Magilor a fost ca la un moment dat Maica Domnului, familia sfântă să valorifice aceste daruri ca să se poată întreține niciodată nu le-a valorificat ci mai mult decât atât le-a păstrat cu sfințenie până la adormirea Sa, când le lasă moștenire bisericii din Ierusalim”.
Istoria și semnificația teologică a Darurilor Magilor
Darurile Magilor au un destin impresionant, așa cum povestește părintele Serafim. Ele au rămas în biserica din Ierusalim până în anul 400, când împăratul bizantin Arcadie le ia și le mută la Constantinopol. Aici rămân în palatul imperial din Constantinopol și mai apoi sunt puse împreună cu Brâul Maicii Domnului, cu Lemnul Sfintei Cruci în cea mai mare catedrală a creștinătății în Sfânta Sofia din Constantinopol:
“Rămân aici până la căderea Constantinopolului, când o sultană pe nume Mara, cea care l-a crescut pe Mahomed al II-lea Cuceritorul, ea era soția lui Murad al II-lea, era sârboaică de neam, primește de la sultan pentru că ea a rămas toată viața ei creștină, nu a trecut la islam, chiar darurile acestea pe care Magii el-au dus Mântuitorului. Ea însă pentru că deși nu era fiul ei trupesc, sultanul Mahomed al II-lea Cuceritorul era băiatul soțului ei dintr-o altă căsătorie, ea îi cere să o lase la sfârșitul vieții să moară într-o țară creștină, să nu moară la Constantinopol și atunci sultanul Mahomed al II-lea cuceritorul o împroprietărește cu foarte multe terenuri, proprietăți în zona Seresului, în Grecia. Când pleacă d ela Constantinopol ea cu ea și acest odor, darurile Magilor, pe care are mai târziu să le dăruiască ctitoriei tatălui ei cneazul Gheorghe Brancovici, al doilea ctitor al Mănăstirii Sfântul Pavel de la Muntele Athos, și așa se face că ea se hotărăște să ajungă măcar spre sfârșitul vieții să vadă măcar o singură dată în viață ctitoria tatălui ei și să vadă Athosul negândindu-se că acel loc are o singură femeie care este cinstită acolo, și anume Maica Domnului.
Dar rânduiește Dumnezeu și o lasă să se ămbarce pe un vas, pe o barcă, pleacă către Athos, ajunge în portul Mănăstirii Sfântul Pavel, coboară de pe vas cu darurile în brațe. Ea a luat aceste daruri gândindu-se că dacă le va dărui călugărilor acest odor de mare preț poate o vor lăsa să intre în mănăstire. Urcând către mănăstire la un moment dat aude un glas, un glas de femeie care îi spune: >. Era Maica Domnului. Ea se înspăimântează, se oprește, dar tot în timp ce vocea ei îi suna în gând, călugării au auzit și ei o voce care îi îndemna să coboare către portul Mănăstirii. Starețul a primit o voce care îi spunea să facă procesiune căci, iată, >. Așa se face că călugării au coborât de la mănăstire, s-au întâlnit cu Mara, a înțeles mesajul și lasă darurile. De atunci, de la 1470, acest odor se păstrează în Muntele Athos”.
În afara Greciei, Darurile Magilor au ieșit doar o singură dată, în 2014, într-un mare pelerinaj la Moscova, Minsk, Sankt Petersburg și Kiev. De mai multe ori au fost scoase în pelerinaj în Grecia sau Cipru, însă la noi în țară nu au fost aduse niciodată.
“Ele practic sunt niște simboluri și ne atingem de ele, pentru că ele au fost atinse de Hristos, atinse de Maica cea Preacurată. De aceea, credincioștii care se ating cu credință de aceste odoare uneori primesc ajutorul Maicii celei Preacurate sau Mântuitorului Isus Hristos.
Și mesajul acestor zile este acesta că tot vorbim de daruri, de perioada cadourilor. Iată de unde vine istoria acestor daruri pe care le facem noi la sărbătoarea nașterii Domnului. Tocmai de la aceste daruri, pe care acești Magi, împărați ai perșilor, cum sunt numiți în cântările liturgice, le-au făcut Mântuitorului Isus la nașterea Sa.
Vom avea un privilegiu ca la Nașterea Domnului, la sărbătoarea aceasta din 25 decembrie să avem ceea ce Mântuitorul a primit la nașterea Sa”, a spus arhid. Serafim Baciu.