Acum este interzis să iubești poporul român sau măcar să vorbești despre acesta și se poartă culpabilizarea, a susținut Dan Puric, în cadrul unei conferințe desfășurată la Cluj, potrivit Adevărul.
“Îi zicea Horea pentru că-i plăcea să horească. Nu avea preocupări cinice sau bestiale. Lui îi plăcea să horească. Ei pe roată au tras o horă. Lui Avram Iancu îi plăcea să cânte la fluier, să doinească. Ce au crucificat ei? O horă şi o doină. Ei sunt de esenţa aceasta a poporului român, în rest există marginali, degeneraţi, îi vedeţi deseară la televizor. Îi vedeţi în rândul unei populaţii decăzute, îi aveţi deseară, butonaţi şi în găsiţi pe toate canalele. Cum e ceva adevărat, cum se schimbă. Cum e ceva care te leagă de o esenţă a acestui neam… A început să devină interzis să iubeşti poporul român. A început să devină interzis să vorbeşti despre acest popor, nu în termeni laudativi, dar măcar normal. Se poartă culpabilizarea, se poartă înjurătura”, a susținut actorul.
Acesta a mai afirmat că în teatrul românesc de astăzi este o ”blasfemie”, că în festivalurile internaționale de teatru se poartă ”patologii sexuale, cu minorităţi sexuale, cu perversiuni, cu terorism” și că ”n-o să mai găseşti niciodată o chestie de dragoste, o chestie de… Nu pentru că nu mai este în codul lor, ordinul este ăsta”.
Dan Puric a mai spus că două lucruri reprezintă salvarea: luciditatea și umorul.
“Ne salvează două lucruri o luciditate, în primul rând care aproape că nu ne aparţine, o luciditat hristică care are instictul acesta de discernământ, ce e bun şi ce e rău. (…) Şi în basmul românesc toată împărăţia suferă că Ileana Cosânzeana a fost răpită pentru că zmeul e urât, e rău, e ilegitim. Încă nu apăruseră Comisiile parlamentare europene cu drepturile zmeului. Cu geantă, cu avocaţi, cu cărţi despre drepturile zmeului.
Dracul, dacă-l iei la mişto se oftică, pentru că nu are umor. Românul scapă din situaţii limite prin umor, nu prin băşcălie. În toate conferinţele mele am făcut diferenţa între umor şi băşcălie. Băşcălia o vedeţi deseara la handicapaţii aia, chestii cu limbaj gregar, foarte bine plătiţi de televiziune, fac spectacole prin ţară, au turnee în care incită la vulgaritate, la proxenetism, la tot. Alea te duc în jos, te torpilează. Umorul te pune să gândeşti. Părintele Stăniloaie spunea că umorul te trezeşte. Umorul acesta te iluminează pe moment şi diluează în fracţiuni de secundă o situaţie limită”, a susținut artistul.