Dan Dungaciu: Sperăm că declarația președintelui Iohannis a fost un calcul, pentru că aplombul maghiar nu se va opri în niciun fel. E prea devreme să ne pronunțăm (VIDEO)

Dan Dungaciu, directorul Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion I. C. Brătianu” al Academiei Române și președintele Fundației Universitare a Mării Negre, speră că a fost un calcul declarația președintelui Iohannis – care a acuzat PSD că „se luptă în birourile secrete ale Parlamentului ca să dea Ardealul ungurilor” – pentru că „aplombul maghiar nu se va opri în niciun fel”.

Dan Dungaciu, despre declarația președintelui Iohannis, în direct pe B1 TV

„Ca urmare a ieșirii președintelui pe chestiunea maghiară, s-au dat primele comunicate pe povestea aceasta, inclusiv de la Ministerul Afacerilor Externe. Până atunci n-au existat poziționări și probabil că ar fi trebuit ca această poziție să fi fost consemnată un pic mai devreme – nu mă refer aici în termeni de zile, dar chiar de luni sau chiar de ani. Se pare că doar așa reușim să ne mișcăm, să ne mobilizăm sau să conștientizăm o temă care e reală, e acolo. În percepția publică, 62%, 63% dintre români cred că statul maghiar nu e de încredere, nu te poți baza pe Budapesta, nu dorește binele României și nici nu lucrează în favoarea unui parteneriat între București și Budapesta. Acestea sunt date de sondaj pe care noi le-am publicat deja, pe care le-am obținut în cercetările noastre și care sunt reale. Problema de fond e că Rusia are un coeficient de respingere, ca să zic așa, sau de neîncredere undeva pe la 65%, 66%. Adică diferența este extrem de mică, în ciuda faptului că despre Rusia se vorbește aproape în fiecare zi, în termeni negativi, în termeni de opoziție, de agresivitate, de potențial agresiv sau chiar de atac din partea Federației Ruse”, a declarat Dan Dungaciu, vineri, în direct pe B1 TV, la „Se întâmplă acum!” cu Tudor Barbu.

Întrebat dacă ieșirea președintelui Iohannis poate fi văzută ca un derapaj sau mai degrabă a fost rezultatul unui calcul cumpătat, menit să genereze valuri, Dan Dungaciu a răspuns: „Speranța pe care o avem – în momentul acesta e prea devreme să se pronunțe, cred, oricine care nu este în cercul care a decis acea declarație – e să fie un calcul. Pentru că niciodată nu lansezi asemenea afirmații în spațiul public, dacă ulterior nu ești pregătit într-un exercițiu de comunicare care să fie cel puțin la fel de percutant precum exercițiul de comunicare pe care îl practică Budapesta. Una dintre marile probleme în relația bilaterală istorică a României, cu Ungaria, a fost comunicarea. Nici măcar în vremea regimului Ceaușescu, unde se tot spune că statul era extrem de puternic, Bucureștiul n-a putut să facă față unei comunicări cu Budapesta pe chestiunea Transilvaniei, care a fost declanșată undeva prin anii `80. Acolo, România a pierdut acea confruntare, pentru că comunicarea Budapestei a fost incomparabil mai puternică și mai profundă”.

Politică - 25 mar, 14:58

Kelemen Hunor: Dan Dungaciu n-are ce căuta lângă un președinte, dar îi dau dreptate lui Crin Antonescu în ceea ce-o privește pe Ursula von der Leyen. Ea a făcut multe greșeli și toate strategice (VIDEO)

Întrebat dacă nu mai e nimic de făcut, Dan Dungaciu a explicat: „Dacă sună așa, aș nuanța un pic. Eu sper că a fost un calcul, pentru că trebuie să ne așteptăm – dacă ne uităm în urmă – că aplombul maghiar nu se va opri în niciun fel. Declarația de ieri a domnului Szijjarto, ministrul de Externe al Ungariei, n-a apărut în presa româneasă, dar domnul Szijjarto într-o conferință de presă, întrebat despre declarația Președintelui României, a răspuns «cu noi, maghiarii, care avem mii de ani de statalitate, nu se vorbește așa». A repetat asta de două ori în afirmația domniei sale. Altminteri spus, era un contrast între «noi, cei cu o mie de ani de statalitate, care suntem vechi aici, și voi, aceia care nu aveți de niciunele». Un soi de reamintire a modului în care «diplomația» sau delegația maghiară și-a susținut cauza la Conferința de Pace de la Paris, după Primul Război Mondial, în care unul dintre argumente era că România nu poate să ia Transilvania, pentru că România nu e factor de civilizație și nu e factor de statalitate, deci ea nu poate produce nimic bun în Transilvania și doar v-a strica ce s-a produs bun acolo de elementul maghiar”.