Cutremurul, „factor de risc major” pentru București. Peste 6.500 de pierderi de vieţi în cazul unui seism puternic

Potrivit unui document realizat de Comitetul Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă, cutremurul este considerat „un factor de risc major” în Capitală. Conform scenariilor specialiștilor, în situația unui seism puternic, 23.000 de clădiri vor suferi „avarii semnificative, în timp ce peste 1000 de clădiri vor atinge un „nivel de colaps parţial sau total”.

În situația unui cutremur puternic, s-ar putea produce peste 6.500 de pierderi de vieţi şi peste 16.000 de răniţi grav, 10.500 spitalizaţi şi în jur de 13.000 răniţi uşor, potrivit G4Media.

Cutremurul, factor de risc major pentru București

„Seismul reprezintă factorul de risc major pentru capitala ţării. Luând drept bază de comparaţie cutremurul din 1977, se poate constata că pierderile umane şi cele materiale au reprezentat 90%, respectiv 70% din totalul acestora pe întreaga ţară. Ţinând cont de faptul că în municipiu se concentrează circa 10% din populaţia ţării, mai mult de 15% din producţia industrială, o mare pondere a activităţilor prestatoare de servicii, precum şi principalele componente ale structurilor de stat şi private, se poate afirma că riscul seismic s-a mărit în ultimii ani”, se arată în Planul de Analiză şi Acoperire a Riscurilor al Municipiului Bucureşti pentru anul 2022, realizat de Comitetul Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă.

Eveniment - 19 nov, 08:34

Ambulanță implicată într-un accident de circulație în Capitală. A lovit din plin o mașină în timp ce transporta un pacient

Principalele vulnerabilităţi ale oraşului:

– circa 400 de clădiri de locuit înalte – peste 8 niveluri – realizate din cadre de beton armat în perioada 1925-1940, fără măsuri antiseismice;

– populaţia cuprinsă în grupele de vârstă cele mai expuse la efectele mişcării seismice (circa 800.000 de persoane cuprinse în grupa 0-19 ani şi grupa peste 60 de ani);

– reţeaua de gaze naturale, în lungime de circa 910 kilometri, realizată din conducte de oţel;

– reţeaua unităţilor de învăţământ de toate gradele cu peste 450 de obiective;

– reţeaua unităţilor sanitare cu circa 562 de unităţi, din care 55 sunt spitale;

– reţeaua de termoficare, în lungime de 437 de kilometri, cuprinzând magistralele subterane de abur şi punctele termice colective ale blocurilor de locuit;

– reţeaua de alimentare cu apă, în lungime de peste 2.500 de kilometri;

– reţeaua turistică ce cuprinde peste 45 de hoteluri mari;

– reţeaua unităţilor culturale cu circa 27 de instituţii de teatru, operă, muzică, film etc.;

– reţeaua de metrou, din care circa 35 de kilometri prezintă o vulnerabilitate medie.