Comisiile de specialitate din cadrul Ministerului Sănătăţii sunt formate în principal din profesorii universitari lideri ai domeniului respectiv în centrele universitare din România. Comisiile au fost esenţiale şi încă joacă un rol important în decizia autorităţilor de a compensa anumite medicamente sau de a achiziţiona aparatură avansată pentru spitale. Aceste decizii au o miză financiară importantă pentru industria farmaceutică, relatează HotNews.
Un ordin al ministrului Sănătăţii, intrat în vigoare la sfârşitul lunii noiembrie, extinde de o aşa manieră aria conflictelor de interese încât o bună parte din medicii-membri se retrag pentru a nu cădea sub incidenţa legii. Practic, în ultima săptămână din 2014, comisiile de specialitate din Ministerul Sănătăţii sunt decimate.
De exemplu, din cei 10 membri ai Comisiei de Boli Infecţioase, opt sunt în potenţial conflict de interese conform noului ordin 1406/2014 publicat de Ministerul Sănătăţii. Aceasta este una dintre comisiile cele mai importante pentru industria farmaceutică, întrucât de ea depinde modalitatea de compensare de către stat a medicamentelor folosite în bolile infecţioase.
Preşedinte al acestei comisii, profesorul Adrian Streinu-Cercel, intenţionează să se retragă atât din această poziţie, cât şi din cea de membru în comisia anti-SIDA, au confirmat surse oficiale pentru HotNews.ro. Alţi preşedinţi de comisii şi profesori universitari s-au retras sau sunt pe punctul de a se retrage din comisiile de specialitate ale Ministerului Sănătăţii.
Din cei șapte membri ai Comisiei de Oncologie, o alta cu miză importantă pentru industria farmaceutică, șase sunt în potenţial conflict de interese conform noului ordin al Ministerului Sănătăţii.
Acelaşi lucru este valabil pentru Comisia de Neurologie, condusă de profesorul Ovidiu Băjenaru – cu 10 din 12 membri aflaţi în potenţial conflict de interese – sau pentru Comisia de Obstetrică-Ginecologie, unde din cei 11 membri peste jumătate sunt în potenţial conflict de interese.
Potrivit unor surse guvernamentale, “mulţi dintre medici se retrag deoarece altfel ar fi aruncaţi automat în conflict de interese”.
Conform ordinului în vigoare din 28 noiembrie 2014, este definit conflict de interese sau incompatibilitate situaţia în care membrii acestor comisii:
– câştigă bani din efectuarea de studii clinice sau acţiuni care stimulează prescrierea sau consumul anumitor medicamente,
– dacă sunt sponsorizaţi sau finanţaţi “direct sau indirect” de către industria farmaceutică pentru a participa la conferinţe şi congrese,
– dacă primesc cadouri sau consiliază producătorii şi distribuitorii medicamentelor.
Un număr semnificativ din membrii comisiilor de specialitate din Ministerul Sănătăţii au obţinut venituri din una sau mai multe dintre activităţile încadrate de ordinul menţionat la capitolul conflict de interese, se arată în declarațiile de interese depuse dîn ultimul an.
Miza financiară este foarte importantă deoarece, pe lângă rolul atribuit acestor comisii în achiziţiile publice centralizate din sistemul sanitar, ele păstrează un rol şi în mecanismul de determinare a compensării medicamentelor. Deşi acest mecanism este acum în mare parte în jurisdicţia Agenţiei Naţionale a Medicamentului, comisiile de specialitate elaborează protocoalele terapeutice pentru medicamentele compensate.
Practic ele decid cât de gravă trebuie să fie o boală pentru că pacientul respectiv să primească medicamentul compensat 100%, adică plătit integral de stat, sau doar 50%. De astfel de detalii tehnice depind o parte din câştigurile companiilor farmaceutice.
Conform legii, comisiile de specialitate “sunt formate din personalităţi ale lumii medicale, numite prin ordin de ministrul Sănătăţii”.