Curtea Supremă atacă la CCR legea privind executarea unor pedepse privative de libertate

Curtea Supremă a decis să atace la Curtea Constituțională actul normativ de modificare și completare a Legii 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate. De asemenea, Înalta Curte a sesizat CCR şi cu privire la Legea pentru modificarea şi completarea Legii 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, informează Agerpres.

În primul caz, ÎCCJ consideră cămai multe dispoziţii nu întrunesc cele trei cerinţe de calitate prevăzute de Constituție, anume claritate, precizie și previzibilitate: „Pct. 5, prin care este introdus art. 381, priveşte ”regimul detenţiei la domiciliu”. Contrar denumirii (regimul detenţiei la domiciliu) şi contrar exigenţelor constituţionale privind previzibilitatea legii, art. 381 nu cuprinde o reglementare propriu-zisă a regimului detenţiei la domiciliu şi a modalităţii de supraveghere a persoanei condamnate care execută pedeapsa prin detenţie la domiciliu”.

În respectivul act normativ se mai specifică faptul că sunt exceptate de executarea pedepsei prin detenţie la domiciliu persoanele condamnate pentru fapte comise „cu violenţă”. ÎCCJ consideră, însă, că actul normativ ar trebui să identifice clar sfera faptelor exceptate.

Eveniment - 20 sep, 11:11

Președintele CCR, Marian Enache, s-a căsătorit la 70 de ani. Cu ce se ocupă noua sa soție

O altă observaţie se referă la pct. 10 (art. 97), care modifică procedura de acordare a liberării condiţionate, în contradicţie cu dispoziţiile art. 587 din Codul de procedură penală. „Astfel, prin dispoziţiile art. 97, în forma modificată, competenţa de a dispune liberarea condiţionată este atribuită judecătorului de supraveghere a privării de libertate, iar prin dispoziţiile art. 587 C. proc. pen., nemodificate, liberarea condiţionată este menţinută în competenţa instanţei (judecătoria în a cărei circumscripţie se află locul de deţinere). Prin modificarea dispoziţiilor art. 97 din Legea nr. 254/2013 şi menţinerea dispoziţiilor art. 587 C. proc. pen. se creează un paralelism legislativ, încălcându-se art. 1 alin. (5) din Constituţie”, se mai arată în hotărârea de sesizare a CCR.