Curtea Constituțională a sesizat Inspecția Judiciară în legătură cu judecătorulCiprian Coadă, care a criticat decizia CCR în privința anchetării controversatei Ordonanțe 13.
Ciprian Coadă, judecător la Curtea de Apel Constanța – Secția penală, a publicat un material pentru juridice.ro, în care a criticat în termeni extrem de duri decizia magistraților CCR în acest caz.
”Apariţia acestei decizii era destul de previzibilă într-un stat în care justiţia, transformată în sacul de box al politicienilor, trebuie să încaseze cu stoicism multiplele lovituri sub centură şi diferitele croşee din partea pugiliştilor de tot felul, fără a putea reclama existenţa unui conflict de natură constituţională, dar care, cu aceeaşi demnitate, trebuie să îşi accepte statutul de vinovat, atunci când în exercitarea atribuţiilor proprii, încearcă şi chiar reuşeşte să contribuie la salvgardarea ordinii de drept.
Ceea ce suprinde şi dezamăgeşte în motivarea deciziei Curţii Constituţionale este însă examenul de constituţionalitate al falsului conflict, care nu doar că depăşeşte limitele sesizării, dar reprezintă un derapaj de la competenţele funcţionale conferite prin lege şi Constituţie, interferând într-un domeniu rezervat organelor judiciare, singurele în măsură să stabililească dacă faptele de natură penală sesizate în procesul de elaborare şi de adoptare a actelor normative există, constituie infracţiuni şi au fost săvârşite cu forma de vinovăţie prevăzută de lege”, a scris judecătorul.
El a lăudat-o pe judecătoarea Livia Stanciu, care a făcut opinie separată față de ceilalți membri ai Curții Constituționale: ”Indiferent de părerile unora, opinia remarcabilă a doamnei judecător Livia Stanciu ne scuteşte de orice comentarii, întrucât, din punct de vedere tehnic, surprinde întreaga problematică supusă dezbaterii, pe baza unor argumente solide, bine ancorate în legislaţia în vigoare şi practica instanţei de contencios constituţional, pe când opinia majoritară, deşi, seducătoare, structurată şi cosmetizată, abundă în generalităţi de tot felul, concluzii fără sustenabilitate juridică şi inovaţii care mai de care mai năstruşnice, ce îl determină pe orice truditor al dreptului să se îndoiască de bagajul de cunoştinţe dobândit în timpul anilor de studii, obligându-l să recitească legile ţării şi Constituţia, pentru ca nu cumva instituţia imunităţilor să-i fi scăpat în perioada studenţiei sau în activitatea depusă ca teoretician ori practician”.
În încheierea articolului, judecătorul constănțean a acuzat faptul că există funcționari publici și înalți demnitari care nu își declară apartenența la organizații secrete: ”Cât despre ampla conjuraţie împotriva statului de drept, Republica Italiană de la începutul anilor ’80 a trăit, la rândul său, o experienţă, care ne-ar putea servi ca exemplu. Dar despre aceasta, în episodul următor, poate până atunci organele de stat cu atribuţii în domeniul siguranţei naţionale vor face, chiar ele, unele dezvăluri, iar cine are urechi să audă şi să priceapă, dar mai ales să acţioneze.
În fond, ce am avea de pierdut decât aflarea adevărului? Le ofer chiar eu un punct de plecare: încălcarea de către diferiţi funcţionari publici şi înalţi demnitari ai statului a regimului incompatibilităţilor prevăzute de lege şi neconsemnarea în propriile declaraţii de interese a apartenenţei unora la unele forme de asociere, care ar putea fi asimilate organizaţiilor secrete interzise prin Constituţia României”.