Ministerul Justiției a pus în dezbatere două ordonanțe de urgență privind grațierea și modificarea Codului Penal. Dacă în cele din urmă, guvernul va adopta ordonanța privind grațierea, acesta va produce efecte instant, iar rezultate produse în urma ei nu vor mai putea fi modificate în caz că aceasta pică la Curtea Constituțională sau dacă va fi respinsă când va ajunge la aprobare în Parlament. Un exemplu în acest caz a fost ordonanța de urgență privind migrația primarilor.
Un jurist de la Politeia World a prezentat o metodă prin care se poate opri ordonanța de urgență înainte ca aceasta să producă efecte. Președintele României sau președintele CSM pot cere Curții Constituționale să analizeze OUG-ul în baza unui CJNC – Conflict Juridic de Natură Constituțională. Astfel, Curtea Constituțională poate bloca ordonanța de urgență înainte ca aceasta să fie publicată, deoarece a avut loc o consultare a opiniei publice care arată intenția Guvernului de a trece această ordonanță.
"Conflictul juridic de natură constituţională între autorităţi publice presupune acte sau acţiuni concrete prin care o autoritate sau mai multe îşi arogă puteri, atribuţii sau competenţe, care, potrivit Constituţiei, aparţin altor autorităţi publice, ori omisiunea unor autorităţi publice, constând în declinarea competenţei sau în refuzul de a îndeplini anumite acte care intră în obligaţiile lor", este definiția dată de Curtea Constituțională CNJC-ului.
"Un proiect de ordonanță de urgență prin care Guvernul își arogă prevederi constituționale ce revin explicit Parlamentului, anume cele de a acorda amnistia și grațierea colectivă (art. 73 alin i din Constituție) și de a iniția un proces de legiferare (punerea în dezbatere publică fiind prima etapă procedurală a acestei situații juridice în curs de formare sau modificare) care încalcă atât formal cât și substanțial mai multe articole din Constituție (acest lucru va fi dovedit în cele ce urmează) este o « acțiune concretă » , în sensul definiției din decizia CCR nr. 53/2005, care declanșează un conflict juridic de natură constituțională între Guvernul și Parlamentul României", susține sursa menționată.
Acum, rămâne de văzut dacă președintele Klaus Iohannis sau președintele CSM, judecătoarea Mariana Ghena, vor dori să se folosească acest drept și să conteste ordonanța de urgență. Klaus Iohannis și-a exprimat deja publicul opoziția față de grațiere, fiind prezent în Piața Universității la proteste și anunțând că declanșează un referendum național pe această temă.