Cum îşi umilește statul român tinerii absolvenți ai unor universități de prestigiu din afară: Caz revoltător la Iași unde o tânără a învins sistemul românesc în instanță pentru a profesa în propria țară

Absolventă a Liceului Naţional din Iaşi, Andrada P. a urmat ulterior cursurile Facultăţii de Drept ale Universităţii Leiden din Olanda, instituţie de învăţământ situată pe locul 77  în topul celor mai bune instituții de acest gen din lume în condițiile în care, Universitatea „Al.I. Cuza”, una dintre primele din România este situată în acelaşi top pe locurile 1.201-1.400, menționează publicația locală.

Andrada s-a specializat în Drept European, terminând masteratul „cum laudae” iar ulterior s-a adresat Centrului Naţional de Recunoaştere şi Echivalare a Diplomelor (CNRED), care i-a eliberat atestatul necesar pentru ca studiile efectuate în Olanda să fie recunoscute în ţară.

După un parcurs atât de greu și de apreciat, ieșeanca a depus o cerere de înscrierea la examenul de admitere în profesia de avocat organizat, în aprilie anul trecut, de Baroul Bucureşti.

A rămas stupefiată însă, după ce a primit un e-mail cu decizia de respingere a dosarului întrucât nu respecta una dintre condiţiile de înscriere, aceea de a fi dovedit că a studiat dreptul românesc în cadrul facultăţii absolvite.

Descurajată pentru că a preferat o universitate de prestigiu în locul „diplomelor” pe bandă din România

Ceea ce a urmat a demonstrat însă că Andrada P. era pregătită să înfrunte „dreptul românesc”  chiar în instanță.

Decisă, tânăra a cerut, în contencios administrativ, obligarea comisiei de examinare de a o primi la examenul de avocat stagiar.

După cum se știe, procesele în contencios administrativ sunt lungi și obositoare ceea ce a ridicat riscul ca examenul să treacă până la judecarea cauzei, ceea ce a determinat-o pe Andrada să solicite permisiunea de a se înscrie la examen pe calea unei ordonanţe preşedinţiale.

Acest tip de acţiune permite luarea unei decizii rapide cu aplicare imediată fără a se soluţiona fondul problemei, dar şi fără ca interesele petentului să fie afectate. A avut câştig de cauză, Curtea de Apel obligând comisia să îi permită să dea examenul, cu rezerva ca validarea rezultatelor să se amâne până după soluţionarea definitivă a acţiunii propriu-zise în contencios administrativ.

Andrada a învins sistemul

Printr-o a treia acţiune, notează Ziarul de Iași, Andrada P. a cerut suspendarea executării paragrafului din hotărârea Consiliului Uniunii Naţionale a Barourilor din România (CUNBR), care impunea ca în actele de studii să apară menţiunea conform căreia candidatul cunoaşte dreptul românesc.

După ce a câştigat-o şi pe aceasta, nu mai exista nicio piedică birocratică împotriva prezenţei sale în sala de examen.

Într-o a patra acţiune a cerut anularea paragrafului referitor la cunoaşterea dreptului românesc

În plângerea sa, arăta că prin echivalarea diplomelor de către CNRED, instituţia îi recunoscuse toate drepturile ce derivau din deţinerea titlului de licenţiat în drept, inclusiv cel de a se prezenta la examen; de atlfel, condiţia era nou introdusă iar în anii anteriori CUNBR nu ceruse candidaţilor la profesia de avocat să demonstreze că într-adevăr cunosc dreptul românesc.

S-a dovedit astfel că respectiva condiţie era discriminatorie, cu atât mai mult cu cât în străinătate nu există module de studii care să includă dreptul românesc.

Câştig de cauză şi în instanţă dar şi la concurs!

Până la terminarea ultimului proces, Andrada P. a participat la examen iar rezultatul obţinut i-a permis să lucreze ca avocat stagiar în Bucureşti.

Instanţa a constatat că problema de fond a Andradei P. era rezolvată în avantajul ei, fiind deja avocat

După tot acest parcurs umilitor pentru statul român care își discriminează proprii cetățeni de mare valoare, nu se mai putea justifica vreun interes personal în cauză iar Curtea de Apel s-a pronunţat ultima oară la sfârşitul lunii trecute.

Cum era și firesc, instanţa a constatat că problema de fond a Andradei P. era rezolvată în avantajul ei, tânăra fiind deja avocat.

„O condiţie de exercitare a acţiunii civile reprezintă folosul practic urmărit de o parte prin declanşarea procedurii judiciare, iar acesta trebuie să fie legitim, născut, direct şi actual. Este necesar ca cel care promovează o acţiune să justifice şi interesul, însă reclamanta şi-a câştigat dreptul solicitat având calitatea de avocat stagiar, astfel încât, în cauză nu are interes, neputând demonstra drepturile care i-au fost lezate, în condiţiile dreptul i-a fost recunoscut de organele abilitate, examenul fiind validat”, au justificat magistraţii Curţii de Apel decizia de respingere a acţiunii.

Pornind de la acest caz revoltător, Ziarul de Iași atenționează că, în viitor, condiţia relatată va fi din nou impusă la examenul de admitere în profesia de avocat iar absolvenţii facultăţilor de drept din străinătate vor trebui să o ia de la capăt, pe acelaşi drum anevoios la care îi obligă statul român.