Cum explică autoritățile aglomerația permanentă din traficul Capitalei
Aglomerația din Capitală este suficantă la șoferii ajung să piardă timp considerabil în blocajele și aglomerația din trafic. Unii cetățeni acuză introducerea de sensuri unice și stâlpișori care ar fi îngreunat și mai mult circulația într-un oraș supraaglomerat, cu infrastructura anilor ’70, în timp ce autoritățile invocă numărul crescut al autoturismelor care tranzitează municipiul pe toată durata zilei.
Un alt aspect care aprinde polemicile este un proiect legislativ, încă ținut la sertar, care ar facilita accesul posesorilor de categoria B cu experiență să conducă scutere de până în 125 cmc, pentru naveta zilnică, măsură asemănătoare cu cea din alte țări de pe continent precum Marea Britanie.
Aglomerația sufocantă ar fi cauzată de creșterea numărului de mașini și al navetelor zilnice susțin specialiștii în mobilitate și urbaniștii consultați de HotNews.ro.
Orele de vârf…în prezent, pe tot parcursul zilei
Bogdan Suditu, președintele Comisiei Tehnice de Urbanism de la Primăria Capitalei, a declarat într-un interviu pentru Hotnews că orele de vârf au dispărut din cauza numărului mare de mașini care ar fi crescut în ultimi ani.
”Nu mai avem ore de vârf fiindcă sunt tot mai multe mașini și activitățile economice s-au diversificat, nu mai avem ore fixe la care începem munca, cu 3 schimburi, cu ore de intrare a majorității angajaților la o anumită oră, matinală, și cu finalizarea programului de opt ore, la aproximativ aceeași oră, deci faptul că s-au flexibilizat inclusiv activitățile sau diversificat și flexiblizat programele a creat trafic în întreaga zi”, a explicat acesta pentru sursa citată.
Suditu: „Autoritățile publice sunt vinovate”
O altă cauză invocată ar fi faptul că tot mai mulți bucureșteni s-au mutat în localitățile din jurul orașului dar care nu dețin creșe, școli, grădinițe, parcuri, posibilități de petrecere a timpului liber iar oamenii sunt nevoiți să facă naveta spre municipiu.
„Oamenii au fugit din București acolo, s-au refugiat pentru o locuință individuală, pentru o locuință colectivă mai ieftină, dar de fapt ei sunt legați de oraș prin școlile copiilor, locurile de muncă.
Acest fapt a contribuit la aglomerarea traficului pentru că acești oameni nu au avut soluții adaptate de transport public. Autoritățile publice sunt vinovate”, a explicat Suditu pentru hotnews.ro.
”Din nefericire, autoritățile publice au interese diferite față de interesele locuitorilor din acele zone. Au interese să-și valorifice terenurile prin rezidențial, au interesul să aibă mai mulți contribuabili la taxele locale.
Din nefericire, nu au și interesul să coopereze și cu celelalte localități în așa fel încât mobilitatea, dezvoltarea să fie coerentă.
Avem o lege care va obliga autoritățile publice locale, legea mobilității urbane, să coopereze la nivel metropolitan, dar cum va fi pusă în practică, o să vedem”, a adăugat Suditu.
Ce s-a învățat din pandemie?…
Tudor Măcicășan, expert pe mobilitate și consilier al primarului Nicușor Dan declară pentru site-ul amintit că, pentru a se circula la fel de bine ca în pandemie, volumul de trafic ar trebui să scadă cu 15%:
„Când a fost lockdown-ul am observat că s-a circulat foarte bine în București. Cu cât a scăzut volumul de mașini care circulă? Cu 15%.
Fluiditatea traficului este dată de raportul între volumul de trafic și capacitatea străzilor. Până la 90% se circulă bine.
Vezi multe mașini, dar ele circulă. Între 90 și 100% este ceea ce numim congestie, se pierde timp. De la 100 la 101% este diferența dintre gridlock (n.r. blocaj).
Este situația în care ai 8.000 de mașini pe oră/sens într-o intersecție și funcționează, dar dacă ai 8050 nu mai funcționează. Deci ceva mai puține mașini pot să facă o diferență mare”.
Semafoarele învechite, o problemă
După modernizarea sistemului de semaforizare, durata călătoriei scade cam cu 15% în peisajul urban.
„Există niște semafoare foarte ineficiente care costă timp și care în anumite situații produc riscuri. Aici ne mișcăm cu proiectul de semaforizare inteligentă depus pe PNRR.
Practic sunt semafoarele în 3 timpi, cum sunt pe Ștefan Cel Mare, unde ai verde pe ambelele sensuri, după care culoarea verde se întoarce 90 de grade pentru ambele sensuri ale direcției perpendiculare, după care toată intersecția este blocată pentru verde la pietoni.
Sau mai rău, sunt numai doi timpi și pietonii au verde în timp ce mașinile au verde. În acest sistem de semaforizare direcțiile de stânga sunt în conflict și stau unii după alții și pe linia de tramvai, aia este cireașa de pe tort”, a explicat Măcicășan.
„Dacă vii cu direcția principală de trafic spre oraș, dimineața, o să ai o călătorie simțitor mai rapidă și cu mai puține opriri și porniri, care și poluează.(…)
Însă, dacă sunt prea multe mașini, niciun semafor nu face o diferență reală, nu are cum.
Un semafor deștept nu face nici loc în plus, nici mașini în minus.
Doar gestionează cât mai bine spațiul intersecției. Cât timp nu avem mai multe mașini pe drum decât permite drumul, durata călătoriei scade cam cu 15% în peisajul urban, din experiența altor orașe”, a adăugat sursa citată Măcicășan.
Pasajele, utile?
„Niciodată. O rezolvă eventual local, mută problema un pic mai departe. Problema pasajelor este că fac intersecțiile mai puțin prietenoase cu oamenii, foarte greu de traversat, în spațiul urban ele constituie ziduri”, este de părere Măcicășan.