Cum au influenţat multinaţionalele scandalul “taxei pe ambalaj”: Firmele româneşti, “bune de plată”, paguba se mută în buzunarul consumatorului

Până la sfârşitul anului trecut, pentru orice firmă care lucra cu ambalaje, existau trei variante pentru a îşi îndeplini atribuţiile legale privind reciclarea. Fie o făcea pe cont propriu, dar costurile erau uriaşe, iar reglementările drastice, aşa că mai nimeni nu se putea înhăma la această alternativă, fie plătea Ministerului Mediului o taxă de 2 lei pe kilogram, fie se adresa uneia dintre cele zece “Organizaţii de Transfer de Responsabilitate” (OTR), toate avizate de Ministerul Mediului, şi plătea către acestea suma de 0,65 de lei pe kilogram.

Evident, aceasta din urmă a fost soluţia aleasă de orice producător corect. Producător care, în urma unor decizii controversate ale autorităţilor, a devenit peste noapte bun de plată pentru scandalul uriaş din domeniul reciclării care a explodat în România.

Modificări legislative pe şest în Parlament, în favoarea marilor multinaţionale din România

Dintre cele zece Organizaţii de Transfer de Responsabilitate (OTR), cea mai mare este firma “Eco-Rom Ambalaje”. O firmă care a fost înfiinţată de mai multe multinaţionale de top, fiind avizată de Ministerul Mediului. Membrii fondatori ai Eco-Rom Ambalaje sunt Argus, Ball Packaging Europe, Chipita Romania, Coca-Cola HBC Romania, Heineken, Mars Romania, Munplast, Pepsi Americas, Romaqua Group Borsec, Tetrapak, Unilever, Titan (Sursa) Firma deţine aproximativ 70% din piaţa “de transfer de responsabilitate”. Numai că, după cum se va vedea, în urma unui scandal declanşat în toamna acestui an, toată “responsabilitatea” a fost mutată discret în curtea micilor firme româneşti.

Decisiv pentru actualul scandal a fost controlul demarat de Admi­nistraţia Fondului pentru Mediu (AFM) către toate cele zece OTR-uri pe finalul mandatului Guvernului Ponta. Bănuind că în urma controlului vor fi aplicate amenzi foarte mari, firmele implicate au început o operaţiune de lobby în Parlament. În urma acesteia, în octombrie a fost depusă şi în noiembrie votată pe repede înainte “Legea nr. 249/2015”, care modifică peste noapte reglementările în vigoare, mutând integral „responsabilitatea materială a OTR-urilor” în curtea firmelor care au încheiat contracte cu acestea.

Mai exact: o firmă care a încheiat un contract cu un OTR pentru recilarea ambalajelor, este bună de plată dacă acest OTR, denumit, culmea! “Organizaţie de Transfer de Responsabilitate”, nu şi-a îndeplinit sarcinile din contract. În consecinţă, în urma acestei modificări cu iz penal, mii de firme s-au trezit bune de plată pentru lipsa reciclării din ultimele două luni ale anului trecut. Mai mult, acestea plătesc şi penalităţile aferente, suma estimată fiind de zeci de milioane de euro.

Amenzi de milioane de euro la firmele controlate de multinaţionale

Dar ce au descoperit controalele efectuate de AFM la cele zece OTR-uri? Surpriză! Doar la trei OTR-uri nu s-au găsit nereguli, în rest situaţia fiind dezastruoasă. Cele mai mari penalităţi au fost aplicate Eco-Rom Ambalaje (9,6 milioane euro), potrivit informaţiilor publicate de Ziarul financiar. 

Sotagrup 21, controlată de Compania de Gestionare a Deşeurilor din Piteşti, a fost amendată cu 5 milioane euro,  iar Ecologic 3R, unde I’Dor Found Invest Brăila deţine pachetul majoritar de acţiuni, a fost sancţionată cu 1,3 milioane euro. Celelalte firme de colectare a deşeurilor amendate sunt Intersemat (1,2 milioane euro), Respo Waste (1,1 milioane euro) şi Ecopim Recycling (0,6 milioane euro). AFM a mai controlat şi OTR-urile Eco-x, Eco Pack Management şi Rom Pack Management, cărora nu le-a impus penalizări.

Mail-ul de vineri seară ce încearcă să disculpe cea mai mare firmă din domeniu

După cum era de aşteptat, cele mai mari probleme descoperite au vizat Eco-Rom Ambalaje, firma care deţine practic monopolul în acest domeniu. Scandalul a luat amploare şi, în urma controalelor derulate pe tot lanţul reciclării “Firme – OTR – Reciclatori”, s-au făcut descoperiri uluitoare. Buba a explodat săptămâna trecută, când o firmă mare de reciclare a anunţat brusc Eco-Rom că a nu a reciclat nici măcar un kilogram dintr-un total de 55.000 de tone. Practic, Eco-Rom a primit o factură de stornare pentru toată aceasta cantitate, numai în acest caz, suma ridicându-se, potrivit unor surse din piaţă, la 25 de milioane de euro.

Informaţia a fost confirmată şi de preşedintele Romalimenta, Sorin Minea. “Am primit bomboana pe colivă pentru că 25 ianuarie a fost data limită pentru depunerea hârtiilor la MMAP pentru obligaţiile de plată, iar la sfârşitul săptămânii trecute am mai primit o altă veste „îmbucurătoare”, respectiv că unul dintre reciclatori a afirmat că toate cantităţile declarate în cursul anului trecut sunt false, în jur de 55.000 de tone”, declara Minea.

Soluţia găsită de Eco-Rom în acest caz concret a fost uluitoare. Vineri noapte au trimis un fax de rectificare către toate firmele cu care au contract, încercând să le impună acestora toată paguba. Asta în condiţiile în care luni, 25 ianuarie, intra în vigoare controversata Lege 249/2015, cunoscută şi ca „Legea taxei pe ambalaj„!

Iz de faliment în piaţă

Firmele direct implicate au cerut explicaţii de la Ministerul Mediului, informal aceştia declarându-le că sunt bune de plată momentan, dar că îşi pot recupera banii dând în judecată OTR-urile, în cazul de faţă Eco-Rom Ambalaje! În condiţiile în care procesele durează o perioadă lungă de timp, iar banii trebuiesc plătiţi acum, pe multe dintre aceste firme scrie falimentul.

Iz de faliment bate şi pe la multe OTR-uri amendate cu sume mari de AFM. Ele ar putea lua în calcul intrarea în insolvenţă, în aceste condiţii firmele cu care acestea aveau contracte fiind aproape sigur îngropate în datorii, căci banii greu se mai pot recupera. Oricum, pe surse, se ştie că ele au contestat deocamdată amenzile, acestea fiind suspendate.

Prejudiciu de 54 milioane euro investigat de Parchet

Într-un comunicat de presă difuzat de Ministerul Mediului se arată că “riscul declanșării procedurii de infringement în domeniul deșeurilor de ambalaje a fost evidențiat de controalele fiscale derulate de Administrația Fondului pentru Mediu la Organizațiile de Transfer de Responsabilitate (OTR) angajate de agenții economici pentru recuperarea deșeurilor de pe piață. Controalele desfășurate în 2015 au identificat o serie de nereguli în acest sistem, dintre care cea mai gravă se referă la raportarea de către OTR a unor cantități fictive de deșeuri care, în realitate, nu au fost niciodată colectate sau reciclate. Ca atare, AFM a aplicat penalități fiscale pentru șase din cele zece OTR-uri din România, în valoare de aproximativ 19 milioane de euro. Dincolo de ceea ce a dispus AFM, cazul a fost trimis mai departe și Parchetului General, pentru verificare și stabilirea măsurilor, conform legii”.

Potrivit comunicării oficiale a Parchetului General, potențialul prejudiciu al acestor activități depășește 54 de milioane de euro. Există suspiciuni rezonabile de evaziune fiscală de zeci de milioane de euro, între OTR-uri şi reciclatori fiind descoperite contracte fictive, în realitate zeci de tone de deşeuri fiind reciclate doar în acte, nu şi în realitate. Dacă se mai iau în considerare şi zecile de milioane de euro primite de aceste firme din fondurile europene pentru diverse acţiuni în domeniu, bani care la o analiză atentă nu pot fi justificaţi de situaţia din piaţă, scandalul are toate şansele să depăşească graniţele ţării.

Ponta ieftineşte, Cioloş scumpeşte

În plin scandal al taxei pe ambalaj, situaţia pe piaţa de profil e blocată. Nici un OTR nu mai preia în acest moment nici un contract, firmele se văd nevoite să se alinieze brusc la plata celor 2 lei pe kilogram, şi nu 0,65 lei cum era în cazul contractelor cu OTR-urile, iar situaţia restanţelor de plată pentru reciclare e în aer.

La acestea se mai adaugă şi riscul declanşării procedurii de infringement asupra României pentru nerespectarea cotelor de reciclare, în România reciclându-se doar 3% dintr-un total estimat de 60%! În caz de infringement, penalităţile europene ajung la 200.000 de euro pe zi.

Sindicatele din Industria Alimentară trag un semnal de alarmă şi susţin, că în situaţia actuală, multe firme se vor închide, iar celelalte vor majora preţurile produselor cu sume care să acopere toate aceste pierderi. De pierdut vor avea românii, care se vor trezi peste noapte că preţul alimentelor va exploda. Politic, se poate spune că după ce guvernul Ponta a redus prețul la alimente cu 13%, prin micșorarea TVA de la 24% la 9%, Guvernul Cioloș forțează o mărire a acestora cu 30% printr-o nouă taxă.

Toată lumea cere demisia ministrului Mediului

Sorin Minea, preşedintele Romalimenta, a precizat pentru B1.ro că în acest moment, cele mai afectate sectoare sunt firmele de conserve şi ape minerale, în aceste cazuri situaţia financiară fiind dramatică. “Noi am cerut suspendarea plăţilor, până se rezolva legal problema. Nu cerem amnistie fiscală, cum greşit s-a interpretat, amnistie ar însemna că toate datoriile se şterg. Cerem doar suspendarea plăţii sumelor datorate de firmele care, la data controlelor, aveau contracte cu OTR-urile”, declară Minea.

Din cauza lipsei de maleabilitate a celor de la Ministerul Mediului, patronatele şi sindicatele din Industria Alimentară au cerut in corpora demisia ministrului Mediului, Cristiana Pașca Palmer. (Detalii AICI)

Numai că, cu sau fără demisie, situaţie nu se poate rezolva decât printr-o preluare firească a responsabilităţilor de către toţi cei care nu şi-au respectat obligaţiile contractuale în ultimii ani şi care au adus România la coada clasamentului reciclării. Intenţia actualilor guvernanţi de a scăpa multinaţionalele de responsabilităţi financiare uriaşe şi de a le pasa în contul micilor firme româneşti denotă o lipsă de viziune pe termen lung asupra economiei României, fiind totodată şi un bun exemplu pentru cei care susţin că ţara noastră e “condusă de la Bruxelles” în detrimentul propriilor cetăţeni.

Pentru că, dacă toată lumea îşi făcea treaba, iar cele zece OTR-uri, în mare parte controlate de multinaţionale,  alături de reciclatori, îşi respectau obligaţiile contractuale, actualul scandal al “taxei pe ambalaj” nu ar fi existat. Din păcate, el există şi pune în pericol o întreagă industrie.

Fondatorii „Eco-Rom Ambalaje” (sursa)