Cum afectează Covid-19 sănătatea dentară. 5 simptome provocate de SARS-CoV-2

Publicat: 15 01. 2021, 15:25

De la declanșarea pandemiei de Covid-19, în ianuarie 2020, numeroase studii au analizat cum se răspândește boala, ce simptome are, care sunt cele mai afectate categorii de populație, dar și cele mai eficiente tratamente.

Febra, oboseala, tusea, durerile de cap, durerile în gât și pierderea gustului și a mirosului sunt cele mai frecvente simptome ale infecției cu SARS-CoV-2, însă ultimele studii arată existența unei legături directe între coronavirus și numeroase manifestări apărute la nivelul cavității orale care afectează negativ sănătatea dentară.

Potrivit unui studiu apărut în revista Asociației Americane a Inimii (American Heart Association), cavitatea bucală reprezintă o zonă vulnerabilă atunci când vorbim de noul coronavirus, din cauza unei enzime, denumită ACE2 (enzima de conversie a angiotensinei 2), folosită de receptorii de legare ai SARS-COV-2 pentru a permite virusului să pătrundă în organism și apoi să deturneze celula gazdă.

Un articol apărut recent în New York Times relevă faptul că pacienții care s-au confruntat cu infecția cu SARS-CoV-2 pe o perioadă mai lungă de timp (așa numitul “Long Covid“), respectiv de la câteva săptămâni la câteva luni, descriu manifestări orale cum ar fi gingii sensibile, dinți fisurați, sângerare gingivală sau chiar pierderea dinților.

Iată care sunt cele mai comune 5 manifestări orale asociate cu Covid-19, în baza studiilor realizate până la această oră:

1.Infecții gingivale

Sângerările și infecțiile gingivale ar putea fi rezultatul unei inflamații generalizate cauzată de niveluri crescute de citokine și interleukine (proteine esenţiale în lupta organismului împotriva infecţiilor) declanșate de virusul SARS CoV-2.

Specialiștii susțin că severitatea bolii COVID-19 este dată de o reacție exagerată a sistemului imunitar, ceea ce conduce la așa-numita furtună de citokine. Un studiu realizat de cercetători japonezi arată că boala parodontală poate crește nivelurile de citokine circulante, în special interleukina-6 (IL-6), implicată major în declanșarea furtunei de citokine.

În prezent, se fac studii pentru a analiza dacă boala parodontală poate fi considerată o afecțiune care agravează forma de manifestare a Covid-19.

2.Xerostomia (gură uscată”)

COVID-19 ar putea cauza o gură uscată din mai multe motive. Unul dintre cele mai comune motive este respirația orală din cauza utilizării măștii de protecție.

Autorii studiului Glandele salivare: potențiale rezervoare pentru infecția asimptomatică COVID-19”, publicat în aprilie 2020, relevă faptul că glandele salivare conțin o cantitate mai mare de receptori ACE2 decât plămânii, ceea ce sugerează că glandele salivare ar putea reprezenta o țintă pentru virusul SARS-COV-2.

În plus, evidențierea ARN-ului viral SARS-CoV-2 în salivă se poate face înainte de apariția leziunilor pulmonare, ceea ce ar putea explica prezența infectărilor asimptomatice, susțin autorii studiului.

„Pentru SARS-CoV-2, glanda salivară ar putea fi o sursă majoră de virus în salivă. Rata de pozitivare cu Covid-19 în saliva pacienților infectați poate ajunge la 91,7%, iar probele de salivă pot cultiva virusul viu. Acest lucru sugerează că infecțiile asimptomatice care transmit mai departe virusul pot proveni din saliva infectată cu SARS-CoV-2„, se arată în studiul citat.

3.Ulcerații orale și afectarea țesutului gingival

COVID-19 a fost asociat cu anomalii ale vascularizării din cauza deteriorării vaselor de sânge, care poate conduce la apariția ulcerațiilor bucale.

Potrivit unui studiu, publicat pe site-ul nature.com, în literatura de specialitate au fost citate cazuri care arată că pacienți confirmați cu COVID-19 au ulcerații orale despre care se suspectează că sunt cauzate de virusul SARS-CoV-2.

Autorii studiului sugerează, astfel, existența unei legături între Covid-19 și ulcerații apărute la nivelul mucoasei bucale, dar recunosc că aceste manifestări rămân adesea nedetectate din cauza lipsei examinării orale în momentul internării pacienților cu Covid-19 în spital.

4.Dinți fisurați

Un articol publicat în septembrie 2020 în New York Timesvorbește despre faptul că numeroși medici au observat, pe perioada pandemiei, o creștere îngrijorătoare a numărului de pacienți care se prezintă la cabinetul stomatologic cu dinți fisurați.

Explicația ar fi creșterea cazurilor de bruxism (scrâșnitul dinților).

Articolul examinează trei factori asociați pandemiei de COVID-19 care ar putea determina o creștere a fisurilor dentare din cauza bruxismului:

  • stresul declanșat de perioada de izolare
  • o postură deficitară cauzată de munca la domiciliu
  • privarea de somn și / sau apneea în somn

5.Pierderea gustului și a mirosului

Pierderea bruscă a gustului (ageusia) și a mirosului (anosmia) sunt două simptome specifice COVID-19. În medie, 47% (până la 80%) dintre persoanele care au contractat SARS-COV-2 au acuzat pierderea gustului și mirosului, în special în cazurile asimptomatice sau cu manifestări ușoare.

Un studiu preliminar, realizat în octombrie 2020, de departamentul de cercetare orală și cranio facială din cadrul Institutului de Știință și Cercetare al Asociației Americane a Dentiștilor, a încercat să afle care sunt țesuturile orale cele mai predispuse infectării cu SARS-CoV-2.

„Studiul nostru arată că gura este o cale de infectare, precum și un incubator pentru virusul SARS-CoV-2. Teoretic, infecția cu SARS-CoV-2 din gură ar putea provoca modificări în ceea ce privește cantitatea și calitatea salivei, contribuind la pierderea gustului. Cercetări viitoare ar putea dezvălui modul în care această infecție la nivelul cavității bucale afectează evoluția bolii la pacienții cu COVID-19, precum și modul în care aceste celule infectate contribuie la răspândirea coronavirusului între oameni”, a declarat dr. Kevin Byrd, cercetător și coordonator al studiului, citat publicația Live Science.

În concluzie, deși Covid-19 are origine virală, studiile indică faptul că formele grave de manifestare, cum sunt pneumonia și sindromul de detresă respiratorie acută (SDRA), pot fi cauzate de suprainfecții bacteriene.

Un studiu publicat în British Dental Journal, în iunie 2020, a ajuns la concluzia că o igienă orală deficitară poate fi asociată cu complicații grave provocate de Covid-19 în cazul prezenței de bacterii dăunătoare în cavitatea orală.

Autorii cercetării susțin, astfel, că îngrijirea sănătății dentare trebuie să fie inclusă în cele mai bune practici pe perioada pandemiei, pentru că imunitatea organismului este influențată direct de o bună sănătate orală.

În acest context, profilaxia dentară și tratamentele de prevenire a bolilor parodontale devin esențiale în asigurarea stării generale de sănătate pe perioada pandemiei. Cu ocazia controalelor periodice, medicii stomatologi pot descoperi, în fază incipientă, orice afecțiune și pot interveni la timp. În plus, pot propune investigații clinice și radiologice și un plan de tratament pentru a elimina riscul anumitor afecțiuni”, a declarat Dr. Anamaria Ghiurcă, medic specialist parodontologie DENT ESTET.

În clinicile DENT ESTET, pacienții pot beneficia de un tratament parodontologic profilactic complex – Perio-LASER Cleaning – care presupune detartraj subgingival și decontaminare bacteriană cu LASER Biolase, care va contribui la evitarea apariția bolii parodontale.