Cum a păgubit Maricel Păcuraru, patronul Realitatea PLUS, Loteria Română cu cartele telefonice de 5,4 milioane de euro. Acuzațiile procurorilor / Dosarul are peste 40 de amânări în instanță

Maricel Păcuraru, patronul Realitatea PLUS, ajunge din nou în fața judecătorilor, fiind acuzat de procurorii DNA de spălare de bani, complicitate la spălare de bani şi participaţie improprie la abuz în serviciu în dosarul în care Loteria Română a fost păgubită, spun anchetatorii, cu 5 milioane de euro. Păcuraru neagă categoric acuzațiile. Patronul Realitatea PLUS pare a fi departe de a afla verdictul, în condițiile în care dosarul are nu mai puţin de 42 amânări în instanţă, notează romaniatv.net.

Dosarul în care este vizat Maricel Păcuraru a fost trimis instanței încă din decembrie 2015, dar până acum nu a fost dată nicio decizie. În schimb, au fost pronunțate 42 de amânări.

Ședința de judecată din 25 ianuarie, de exemplu, a fost încheiată pentru a fi analizate probele, dar judecătorul Oprea luase fix aceeași hotărâre și la termenul precedent, cel din 14 decembrie 2020.  La termenul anterior, din 2 noiembrie, Maricel Păcuraru a obținut o amânare, motivul invocat fiind administrarea de noi probe la dosar. La termenul din 6 aprilie, în schimb, motivul invocat pentru amânare a fost cel al lipsei apărării, notează româniatv.net.

Maricel Păcuraru spune că e nevinovat. „Mă consider total nevinovat. Am rugămintea, pentru că am probleme de sănătate, să nu particip la proces. Aștept ca Parchetul să îmi demonstreze vinovăția. Nu vreau să dau declarații în cauză” a declarat el în fața judecătorilor, în martie 2017, potrivit vocea.biz.

În această cauză au mai fost anchetați Ovidiu Rîpanu, la data faptelor șef Serviciu Achiziții al Loteriei Române, și alți 10 inculpați – persoane fizice și juridice.

Ce acuzații aduc procurorii DNA patronului Realitatea PLUS, Maricel Păcuraru

Procurorii DNA explică în rechizitoriu faptul că, pe 5 decembrie 2008, societatea SC Form Trade SRL (în prezent radiată), administrată în fapt de Ionuţ Marius Marinescu, a încheiat cu Compania Naţională Loteria Română SA (CNLR) un contract de comision, în baza căruia putea să-şi vândă, prin intermediul agenţiilor loto, printre altele, şi cartele telefonice Pelegrin.

Foto: romaniatv.net

Potrivit contractului, Loteria primea un comision din sumele încasate din vânzarea cartelelor și nu trebuia să angajeze resurse financiare proprii. De altfel, Loteria nu risca nimic dacă respectivele cartele nu se vindeau.

Însă pe 30 aprilie 2009, spun anchetatorii, Ovidiu Rîpanu, angajat în Loteriei, cu susținerea lui Maricel Păcuraru, a negociat cu Ionuţ Marius Marinescu schimbarea temporară a clauzelor contractului.

În document se menționa că persoanele între care s-au purtat negocierile au fost Marinescu Ionuţ-Marius, în calitate de reprezentant al firmei beneficiare, şi Gheorghe Benea (decedat în ianuarie 2021), director general al C.N. Loteria Română SA. „În realitate semnătura atribuită lui Gheorghe Benea îi aparţine inculpatului Ovidiu Rîpanu (delegat doar să conducă Serviciul achiziţii), care a negociat şi a semnat în locul directorului general, fără o delegare în acest sens (…)”, spun procurorii DNA.

Anchetatorii mai acuză că Ovidiu Rîpanu şi Ionuţ Marius Marinescu au convenit transformarea contractului de comision în unul de achiziţie de bunuri, deși ştiau că încalcă legea.

„În urma simulării unei negocieri, contractul de prestări servicii a fost transformat în unul de achiziție de bunuri, Ovidiu Rîpanu asumându-și  în  numele  CNLR,  în  schimbul  unor  beneficii  aparente și  derizorii, obligații  păguboase  și  riscuri  comerciale.  A  fost  convenit  astfel  ca  CNLR  să plătească anticipat o cantitate de circa 700.000 de cartele telefonice de valori diferite pe care urma să le vândă, suportând și costurile de transport către agențiile loto; în acest mod, CNLR credita afacerea și pe Form Trade SRL, își indisponibiliza resurse financiare și  își  asuma  riscul  de  a  nu  vinde bunurile  achiziționate.

Înțelegerea frauduloasă presupunea ca Form Trade SRL să furnizeze companiei naționale cartele telefonice Pelegrin, pe care Maricel Păcuraru le punea la dispoziție prin firmele sale(controlate prin interpuși precum Bertalan Emil)”, reiese din rechizitoriul procurorilor DNA, citat de romaniatv.net.

SC Form  Trade SRL  ar fi furnizat Loteriei Română SA 153.271  cartele Pelegrin de 20  de  euro,  187.858  cartele Pelegrin de  10  euro  şi 199.399 cartele Pelegrin de 5 euro, aşa cum rezultă din avizul de însoţire a mărfii nr. 2/26.05.2009. De  asemenea,  au  fost  livrate  30.000  de  cartele Pelegrin de  20 euro,  12.000  de  cartele Pelegrin de  10  euro, 81.000  de carteleprepay   de 4euro şi 30.000  de  cartele prepay-music de 4 euro, aşa cum rezultă din avizele de însoţire a mărfii nr. 3 –5, din data de 02.06.2009.
Valoarea  totală  a cartelelor  era  de  31.855.132,69  lei  din  care TVA era de 5.086.113,67 lei.

Procurorii DNA susțin că factura a întocmită la solicitarea lui Ionuţ  Marius  Marinescu şi certificată „în  privinţa realităţii, regularităţii şi legalităţii” de Ovidiu Rîpanu: „Certificarea  se  raporta  nu la contractul  nr. (…).12.2008,  ci  la  procesul  verbal  de  negociere  nr. (…)/30.04.2009, care era nelegal și care nu putea produce nici un fel de efecte”.

Directorul general de la acea vreme, Gheorghe Benea (foto), a aflat despre fraudele comise, dar nu a informat consiliul de administraţie şi „nu a făcut demersuri de anulare a procesului verbal de negociere prin care se intenționa modificarea contractului de comision, precum și a plății către SC Form Trade SRL”, mai acuză procurorii.

Foto: romaniatv.net

La vremea respectivă, Benea ar fi dezinformat și Mnsterul de Finanțe și ar fi inițiat măsuri de ascundere a fraudei și a prejudiciului. Mai precis, anchetatorii spun că mascarea prejudiciului s-ar fi făcut prin darea în consum intern a cartelelor telefonice sau oferirea lor drept premiu câștigătorilor la jocurile loto.

Mai mult, ca să stimuleze angajații să vândă din cartele, Benea a emis o circulară prin care îi informa că „încasările obţinute în urma comercializării acestor produse se  vor  lua  în  considerare  la  gradul  de  realizare  a planului  agenţiei/lucrătorului comercial”.

De asemenea, în noiembrie 2020, Benea a dispus ca în sediile centrale din Bucureşti, toate centrele de profit din ţară şi 651 de agenţii să fie folosite cartelele telefonice Pelegrin cu o valoare de 20 de euro, furnizate prin firmele lui Maricel Păcuraru.

„Ideea acestei circulare i-a aparținut tot lui  Gheorghe  Benea. E  de  observat  că,  în  loc  să  schimbe  abonamentele  vechi convenite   cu (…) cu   unul   singur (centralizat) care   includea   minute   gratuite (disponibile în oferta (…)) Gheorghe Benea a optat pentru menținerea abonamentelor vechi, impunând ca o parte din convorbirile efectuate în rețeaua (…), oricum  taxate suplimentar,  în  afara  costului  abonamentului, să  fie  efectuate folosind  cartelele Pelegrin (destinate  convorbirilor  internaționale);  CNLR  nu  a  ieșit  în  câștig  din această opțiune”, explică procurorii DNA, potrivit romaniatv.net.

Mai apoi, Rîpanu i-a determinat pe alţi angajaţi ai CNLR ca, din culpă sau fără vinovăţie, să avizeze ori să dispună plata. Astfel, a provocat Loteriei Naţionale un prejudiciu de 25.484.106,16 de lei, adică de peste 5,2 milioane de euro.

Cum ar fi spălat Maricel Păcuraru milioane de euro – acuzațiile procurorilor DNA

Procurorii anticorupție susțin că, din această sumă, Maricel Păcuraru ar fi „spălat” prin firmele lui 20 de milioane de lei pentru sine și aproape 4,5 milioane pentru  Marius Marinescu şi Ovidiu Rîpanu.

Banii obținuți din infracțiune au fost spălați prin tranzacții bancare succesive, pe două circuite financiare:

1. CN Loteria Română SA→Form Trade SRL→Perfect Tour SRL→ Grup Financiar IFN SA→Pronova SRL/Pronova 2005 SRL/Invest Imobiliare SRL/Global Network System SRL. Prin acest circuit financiar au fost spălați 20.152.353 lei de lei, beneficiar real fiind inculpatul Maricel Păcuraru.

2. CN Loteria Română SA→Form Trade SRL→TGV Holding SRL→ Dynamic Solution SRL→Global Network System SRL. Prin acest circuit financiar au fost spălați 4.500.000 lei, beneficiari reali fiind Ionuț Marius Marinescu și Ovidiu Rîpanu”, precizează procurorii anticorupţie.

Anchetatorii susțin că operațiunile bancare erau menite a ascunde beneficiarii reali și adevărata proveniență a banilor.

Maricel Păcuraru mai are o condamnare de 4 ani de închisoare în dosarul Poștei

Maricel Păcuraru mai are o condamnare în ultimii ani. În noiembrie 2014, acesta a primit patru ani de închisoare cu executare, în dosarul Poștei, care a fost păgubită cu peste 4 milioane de euro.  Pe latura civilă, instanța l-a obligat pe el și pe Mihai Toader, fostul director al Poştei Române, dar și pe alți șase inculpați, să restituie Poştei Române suma de 14,3 milioane de lei.

A fost eliberat condiționat, însă, în ianuarie 2017 de către Judecătoria Brăila. Decizia a rămas definitivă, nefiind atacată de DNA. Direcția a precizat că nu a ştiut despre caz pe motiv că „nu a fost anunţată” de judecător.

Un procuror de parchet local care a fost de acord cu liberarea finanţatorului şi s-a prezentat la judecată în locul unui procuror DNA, a arătat jurnalista Sorina Matei, pe blogul ei.

DNA a contestat liberarea condiţionată abia peste 26 de zile, numai după ce a fost întrebată public. Era prea târziu.

Maricel Păcuraru provine dintr-o familie de ciobani și are mai multe condamnări în trecut

Jurnaliștii gălățeni de la Viața Liberă au scris că Măricel Păcuraru s-a născut în familia unui cioban din localitatea Vânători, județul Galați.
Înainte să intre în afaceri, a fost ospătar.

În 1992, a fost condamnat la 10 ani de închisoare pentru înşelăciune, însă a fost eliberat după nouă luni, deoarece Curtea de Apel i-a schimbat încadrarea juridică și i-a dat doar 5 luni de detenție. A fost vizat ulterior în noi dosare de infracţiuni economice, fals intelectual şi înşelăciune, mai precizează romaniatv.net.

Viața Liberă mai notează că, 1996, Maricel Păcuraru a luat un credit de la Banca Internaţională a Religiilor de peste 1,5 milioane de dolari, bani care nu ar mai mai fost daţi înapoi niciodată. El ar mai fi luat bani și de la alte bănci care au dispărut între timp: Bankcoop, cu cinci miliarde de lei vechi şi Dacia Felix, cu două miliarde de lei vechi.

În iulie 1996, ca președinte al grupului de firme MHC, a fost arestat pentru bancrută frauduloasă, fals şi uz de fals. El a fost învinuit că ar fi ştampilat în alb un chitanţier cu ştampila Parohiei Timişoara, pentru a acoperi un prejudiciu de 600 de milioane de lei adus holdingului său. O lună mai târziu, Păcuraru a fost pus în libertate, în urma unei decizii a Judecătoriei Sectorului 1.