Detalii despre eliberarea condiționată a lui Maricel Păcuraru, controversatul patron al Realitatea Plus, condamnat în dosarul Poșta Română. Decizia nu fost contestată la termen de DNA

Dosarul “Poșta Română”, în urma căruia controversatul om de afaceri Maricel Păcuraru a fost condamnat, în anul 2014, de Curtea de Apel Bucureşti la 4 ani de închisoare cu executare, pentru spălare de bani şi complicitate la abuz în serviciu a fost unul dintre cele mai răsunătoare cazuri de corupție din România. Cu toate acestea, Marice Păcuraru a executat doar o parte din pedeapsă, în condițiile în care în anul 2017 a fost eliberat condiționat.

Judecatoria Brăila a decis, pe 16 ianuarie 2017, să admită cererea de liberare condiționată formulată de Maricel Păcuraru. Acesta a efectuat doar 815 zile din pedeapsa totală de 1.460 de zile.

Eliberarea condiționată nu a fost lipsită de controverse, în condițiile în care ea a rămas definitivă pentru că nu a fost contestată la termen de DNA. Potrivit sfin.ro, procurorii DNA aveau 3 zile pentru formularea contestaţiei însă contestaţia nu a fost făcută nici în 10 zile iar Maricel Păcuraru a fost eliberat condiţionat de sub puterea mandatului de executare 688/2014 emis de Tribunalul Bucureşti, secţia I Penală.

Instanţa care a decis liberarea condiţionată a lui Maricel Păcuraru, a luat în calcul faptul că, în perioada detenţiei, acesta a participat la activităţi şi programe de educaţie şi moral religioase, a beneficiat de 180 de zile câştig pentru că a muncit constant şi a elaborat trei lucrări ştiinţifice.

O sinteză prezentată CSM arată că, după 4 luni după ce a fost condamnat definitiv la închisoare, Maricel Păcuraru a scris trei cărţi în jumătate de an. De asemenea, un raport al corpului de control al ministrului Justiţiei, indica faptul că “Maricel Păcuraru se numără printre deţinuţii de la Poarta Albă care au elaborate lucrări ştiinţifice în vederea reducerii pedepsei dar care nu au solicitat primirea/ achiziţionarea de material bibliografic necesare elaborării acestor lucrări”.

Magistrații de la Curtea de Apel București i-au condamnat în noiembrie 2014 pe omul de afaceri Marcel Păcuraru și pe fostul director al Poștei Române, Mihai Toader, la câte patru ani de închisoare cu executare, în dosarul privind poliţele de asigurare pentru angajaţi, în care prejudiciul a fost de peste patru milioane de euro. Asta după ce, în mai 2012, Tribunalul Bucuresti l-a condamnat pe  Maricel Pacuraru la opt ani de închisoare cu executare, în timp ce fostul director general al Companiei Poșta Română, Mihai Toader, a primit o pedeapsă de șase ani de închisoare cu executare.

În rechizitoriul procurorilor, în cursul anului 2006, mai mulți funcționari din Poșta Română, Toader Mihai, Emanoil Lepădatu şi Andrei Marinescu au iniţiat şi au aprobat încheierea ilegală a şase poliţe de asigurare pentru alți angajaţi, pentru riscuri cum ar fi accidente, boli profesionale, riscuri de sănătate.

În urma acestor contracte, s-a produs un prejudiciu în dauna Poştei Române în valoare de 14.387.819,59 lei (echivalentul a aproximativ 4.087.448,74 euro). Maricel Păcuraru a beneficiat de suma totală de 6.781.465 lei. De asemenea, Păcuraru a dobândit suma de 1.741.500 lei, pe care a folosit-o în interes personal şi a transferat-o către alte persoane fizice sau juridice, deşi cunoştea că provine din infracţiuni.

Procurorii DNA mai precizează că în acest caz Neculai Pintilie, Daniela Moisă şi Lucian Beşchea au participat ca intermediari la încheierea polițelor. Aceștia au înregistrat în contabilitatea firmelor administrate de ei şi controlate de Păcuraru suma totală de 12.892.273,86 lei, pe care ulterior au transferat-o, prin diferite modalităţi, către alte persoane fizice sau juridice, pentru a-i ascunde originea ilicită.

De asemenea, Pintilie şi Moisă au înregistrat în contabilitatea firmelor cheltuieli fictive, sustrăgându-se de la plata unui impozit pe profit către bugetul de stat în valoare totală de 2.313.439 lei, au mai arătat procurorii DNA.

Compania Naţională Poşta Română s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 9.048.370 lei, iar Agenţia Naţională de Administrare Fiscală s-a constituit parte civilă cu suma de 8.983.353,56 lei.

În vederea recuperării acestui prejudiciu au fost luate măsuri asigurătorii faţă de bunurile mobile şi imobile ale lui Mihai Toader, Andrei Marinescu, Emanoil Lepădatu, Maricel Păcuraru, Lucian Beşchea, Daniela Moisă, Neculai Pintilie, precum şi asupra dreptului de proprietate indiviză asupra unui imobil din Bucureşti deţinut de Pronova.