Cum a ajuns România din țară de tranzit în piață de consum a cocainei? Rutele principale de traficare şi metodele de răspândire a drogurilor

Cazul tânărului care a ucis două persoane într-un accident în localitatea 2 Mai după ce a condus sub influența drogurilor a reaprins dezbaterea despre un fenomen scăpta de sub control de către autoritățile române. Așa cum arată ultimele rapoarte ale Agenției Naționale Antidrog (ANA), România s-a transformat din țară de tranzit în piață de consum a drogurilor de mare risc, precum cocaina.

Consumul de cocaină a explodat

Cocaina înregistrează o creștere semnificativă, atât a numărului de capturi (de la 449 capturi pe tip de drog în 2020, la 541 în 2021), cât și a cantității confiscate (de la 43,496 kg în anul 2020, la 874,727 kg în anul 2021). 872,423 kg (99,74%) din cantitatea totală de cocaină confiscată a provenit din 28 de capturi semnificative, iar restul de 2,304 kg a provenit din 513 capturi (în medie 4,49 grame/captură). 25 capturi semnificative (871,523 kg – 99,9%) au avut ca țară de destinație România.

În privinţa rutelor de traficare şi a metodelor de disimulare, s-a constatat că, în anul 2021, traficul de cocaină s-a realizat:

Pe cale rutieră, pe rutele: Spania – Franţa – Germania – Austria – Ungaria – România, Olanda – Germania – Austria – Ungaria – România, Belgia – Germania – Austria – Ungaria – România, Franţa – România, Turcia – Bulgaria – România, Spania – Ungaria – România, Olanda – România, Spania – România, Italia – România, Marea Britanie – România, în colete expediate prin firme de curierat/ poştă, în autoturisme: elemente de caroserie, în bagaje/ bagaje de mână, în TIR: în cutii de banane, pe corp;

Pe cale maritimă pe ruta Ecuador – Germania, pe cale ferată pe ruta Germania – România, în container cu fructe.

Potrivit ANA, 10,7% dintre cei cu vârsta cuprinsă între 15-64 ani au consumat cel puţin un tip de drog ilicit de-a lungul vieţii, în timp ce 6% dintre ei au consumat și în ultimul an, iar 3,9% au consumat şi în ultima lună. Faţă de studiul anterior, se observă creşteri pentru toate cele trei tipuri de consum, însă cea mai importantă se evidențiază în cazul consumului din ultima lună, a cărui rată de creştere este de 2,2 ori.

În rândul populaţiei cu vârsta cuprinsă între 15-34 ani, valorile înregistrate pentru cele trei tipuri de consum sunt mai mari faţă de cele observate în rândul populaţiei generale, consumul oricărui tip de drog ilicit de-a lungul vieţii fiind observat la 16,9% dintre aceştia, consumul în ultimul an la 10% dintre ei, iar consumul în ultima lună la 6,6%. Faţă de studiul anterior, şi în cazul acestui grup populaţional se observă creşteri pentru toate cele trei tipuri de consum, însă cea mai importantă este în cazul consumului din ultima lună, a cărui rată de creştere este de 1,4 ori.

La nivel naţional, în rândul elevilor de 16 ani, consumul oricărui tip de drog ilicit de-a lungul vieţii, conform metodologiei internaţionale a studiului ESPAD 2019, este de 9,5%4 , în timp ce consumul oricărui tip de drog ilicit în ultimul an a fost declarat de 9% dintre elevi. Deşi, faţă de studiul anterior din anul 2015 se observă o scădere cu 12% a proporţiei celor care declară consumul oricărui tip de drog de-a lungul vieţii, valorile foarte apropiate ale celor două tipuri de consum indică o rată crescută a celor care, după un consum experimental de droguri, aleg să continue acest tip de comportament.

Consumul de droguri de mare risc, precum cocaina, a crescut în România, mai ales în rândul populației cu venituri mari, potrivit unui raport ONU.

MAI preocupată de monitorizarea traficului rutier, în timp ce traficul de droguri înflorește

Portul Constanța e folosit tot mai des de traficanți, iar una din explicațiile pentru creșterea traficului în România e colaborarea constantă între rețelele de crimă organizată, mai arată Raportul ONU, citat de G4media.

Potrivit experților internaționali, există dovezi că grupurile criminale străine au folosit porturile ucrainene pentru a evita controalele de aplicare a legii în Europa de Vest. Este probabil ca aceste grupuri să mute aceste activități în alte porturi de la Marea Neagră din România sau Bulgaria.

Cât de pregătită este România în acest context? În prezent, există doar două scannere funcționale în tot Portul Constanța, iar în primele nouă luni din 2022 au fost verificate doar puțin peste 10.000 de containere și vehicule, în condițiile în care portul este tranzitat anual de aproximativ 400.000 de containere.

Dar problema nus e află deloc în atenția MAI, care a continuat să o ignore, dar a organizat licitații cu dedicații pentru achiziția celor 600 de autoturisme BMW de la firma prietenului președintelui Klaus Iohannis. Mai mult, Poliția va fi dotată cu patru elicoptere, 200 de autospeciale și 75 de motociclete, prin programul Helipol, aprobat joi de Guvern. Prin intermediul noului sistem, traficul rutier va fi monitorizat de poliţiştii români prin satelit.

Prioritatea MAI: Achiziția de BMW-uri și de elicoptere

Asta în timp ce traficul de droguri în România ănflorește. Experții avettizează că  ransporturile de containere cu fructe proaspete din America de Sud, în special din Ecuador, reprezintă o metodă tipică de ascundere a cocainei care ajunge în porturile maritime din Balcani.

În plus, potrivit autorităților italiene, începând din 2020, porturile italiene au fost folosite din ce în ce mai mult ca punct de transbordare pentru cocaina direcționată spre est către porturile balcanice de la Marea Egee și de la Marea Neagră. În aceste porturi, transporturi mari de cocaină din America de Sud sunt primite de grupuri infracționale din Balcani, în special de cetățeni albanezi și sârbo-muntenegreni, care asigură distribuția angro și transportul acesteia către piețe și către zone de stocare din Grecia, Bulgaria, România și Ucraina.

Conducerea MAI pare să nu acorde nicio atenție acestor concluzii îngrijorătoare. O dovadă în acest sens este personalul scăzut care se ocupă de infracțiuni grave ce vizează traficul de droguri. Problema este semnalată și de alte entități, precum Departamentul de Stat al SUA care an de an semnalează personalul nepregătit al MAI și modul cum traficul de persoane și niveluld e infracționaliate crește în România.