Patriarhia Română a susținut în permanență că preoților nu le este permisă implicarea partizană în alegeri – slujitorilor Domnului fiindu-le încuviințată poziția de candidat doar în situații excepționale (în care reprezentarea comunității parohiale n-ar fi altfel posibilă) și doar din poziția de independenți. O anchetă a site-ului Să fie Lumină arată că situaţia e alta, cel puţin la Sibiu, unde Mitropolitul Ardealului Laurențiu Streza a negociat poziții politice pentru preoți din subordinea canonică, transformându-i în candidați PSD, PNL, ALDE sau PDL la alegerile locale desfășurate în ultimul deceniu.

La Sibiu, eparhul Bisericii Ortodoxe Române a brevetat o metodă încrucișată unicat: un preot candidat la social-democrați, un preot candidat la liberali, amândoi însărcinați personal de mitropolit să vegheze la promovarea și protejarea intereselor lumești ale slujitorilor Domnului.

De când Mihai Sămărghițan este membru în Consiliul Județean Sibiu, atmosfera din legislativul local este mai sobră. Când se aprind spiritele peste măsură, iar consilierii dau în clocot, părintele Sămărghițan strigă peste capetele membrilor adunării: „Taie popa limba!”. Și atunci toată lumea râde și lucrurile revin la pace, la liniște.

Imediat după alegerile locale din 2012, consilierii județeni de la Sibiu s-au și înțeles asupra unei cutume: nicio ședință de consiliu să nu înceapă fără rugăciune. Prin urmare, de aproape șase ani, lucrările legislativului sibian debutează invariabil cu „Tatăl nostru”, închinarea introductivă fiind oficiată, pe rând, de câte un preot – liberal, social-democrat, democrat-liberal, după cum a dat Domnu’ şi interesele Bisericii pe care aleşii speciali ai BOR le promoveze chiar din interiorul administrației locale.

Eveniment - 14 sep, 19:57

Patriarhul Daniel lansează un „apel la solidaritate cu persoanele grav afectate de inundații”: „Clericii și credincioșii sunt încurajați să contribuie activ la ajutorarea acestora”

Mitropolitul Ardealului și arhiepiscop al Sibiului, Înaltpreasfințitul Laurențiu Streza, a pus la punct un canon informal de participare în alegeri: plasează preoți-candidați pe listele mai multor partide, cărora li s-au negociat poziții politice exact în comisii legiuitoare de interes pentru Biserică (cele care reglementează pe linie de culte, dar și în zona de asistență socială, unde eparhiile BOR sunt tot mai active).

Multiple mărturii indică faptul că majoritatea candidaturilor preoțești încuviințate de mitropolitul Streza, în perioada 2008-2016, pentru alegerile locale din Sibiu și Brașov n-au fost de fapt inițiative personale, ci însărcinări pe linie clericală. Cei mai mulți dintre slujitorii Domnului transformați în aleși ai poporului au fost puși pe listele diferitelor partide ca urmare a negocierilor de taină purtate de Părintele Mitropolit cu liderii politici locali.

Inovația prelatului Streza a constat în faptul că s-a negociat democratic cu toate partidele, preoții candidând în unele cazuri în duete transpartinice – unul pe lista PSD, altul pe lista PNL, ALDE sau PDL (înainte ca formațiunea să fuzioneze cu liberalii) – sortite să maximizeze șansele de reușită (prin distribuirea purtătorilor de interese bisericești în tot spectrul politic) și să asigure prezențele preoțești în organele legislative locale.

Arhiepiscopia Sibiului susține că a asigurat condiția independenței slujitorilor săi, care au candidat pe liste fără a fi membri de partid, deci – pe cale de consecință – fiind independenți. Dincolo de paradoxul explicației, în unele situații faptele contrazic flagrant justificarea eparhiei BOR.

La Șelimbăr, de pildă, comună de lângă orașul Sibiu celebră pentru corupția instituționalizată cuibărită la sânul administrației locale, în 2012 și în 2016 Mitropolia Ardealului a avut doi preoți pe liste care erau și membri de partid (e vorba de PSD și ALDE, după cum indică declarațiile lor de interese). La fel, în județul Brașov, un preot consilier județean (ales din 2012, după ce anterior fusese consilier local la Zărnești în mandatul 2008-2012) este membru PSD.

Comanda către preoții candidați a fost clară:ei își văd de ale lor, noi ne vedem de ale noastre. În practică, asta a însemnat că orice preot ales pe lista unui partid a votat fără crâcnire propunerile respectivului partid, rezervându-și totuși o promovare activă a obiectivelor Arhiepiscopiei în comisiile de culte sau de asistență socială.

Iar Laurenţiu Streza a brevetat, invariabil, un mecanism imbatabil de a da Ceuarului ce-i al cezarului şi BOR-ului ce-i al BOR-ului: o mână o spală pe cealaltă, mâna Arhiepiscopiei pe cea a PSD sau PNL, și-apoi mâna PSD sau PNL pe cea a Arhiepiscopiei, și tot așa…

Citiţi AICI materialul integral realizat de site-ul Să fie Lumină!