CSM: Propunerile de modificare a procedurilor de numire a șefilor de parchete sunt în acord cu MCV

Consiliul Superior al Magistraturii consideră că propunerile care privesc modificarea procedurilor de numire în funcție a procurorului general, procurorilor șefi de la DNA și DIICOT, a adjuncților acestora și a șefilor de secții sunt în acord cu recomandările Comisiei Europene, incluse în raportul de evaluare a Mecanismului de Cooperare și Verificare.

Potrivit Consiliului, în ultimul raport de evaluare al MCV, se arată că România „să efectueze o evaluare globală a procedurilor de numire în funcții de conducere în cadrul magistraturii, astfel încât până în luna decembrie 2015 să existe în acest sens proceduri clare și detaliate, bazate pe modelul procedurilor utilizate pentru numirea președintelui ÎCCJ”.

CSM menționează că procedurile utilizate pentru numirea președintelui ÎCCJ sunt cele reglementate prin Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, art. 53: „Art. 53 —(1) Președintele, vicepreședintele și președinții de secții ai Înaltei Curți de Casație și Justiție sunt numiți de către Președintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, dintre judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție care au funcționat la această instanță cel puțin 2 ani. (2) Președintele României nu poate refuza numirea în funcțiile de conducere prevăzute la alin. (1) decât motivat, aducând la cunoștința Consiliului Superior al Magistraturii motivele refuzului. (3) Numirea în funcțiile prevăzute la alin. (1) se face pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată. (4) Dispozițiile art. 48 alin. (10) — (12) se aplică în mod corespunzător”.

Art. 53 mai stipulează: „(5) Judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție care îndeplinesc condițiile prevăzute la alin. (1) își pot depune candidaturile pentru funcția de președinte sau vicepreședinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție ori președinte de secție, la Consiliul Superior al Magistraturii, în termen de 30 de zile de la data la care funcția de președinte, vicepreședinte sau președinte de secție a devenit vacantă. (5-1) În cazul în care funcțiile de președinte sau vicepreședinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție ori de președinte de secție devin vacante ca urmare a expirării mandatului, candidatura se depune cu cel puțin 30 de zile înainte de expirarea mandatului, dar nu mai devreme de 60 de zile până la momentul în care funcția urmează a se vacanta. (6) Revocarea din funcție a președintelui, a vicepreședintelui sau a președinților de secții ai Înaltei Curți de Casație și Justiție se face de către Președintele României la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, care se poate sesiza din oficiu, la cererea unei treimi din numărul membrilor sau la cererea adunării generale a instanței, pentru motivele prevăzute la art. 51 alin. (2) care se aplică în mod corespunzător”.

În acest context, CSM susține că propunerile discutate în Comisia nr. 1 a Consiliului sunt în acord cu recomandările Comisiei Europene.

Reacția CSM vine după ce Monica Macovei a declarat că schimbarea procedurilor de numire ar fi împotriva intereselor României.