Cristian Tudor Popescu, despre achitarea foștilor securiști acuzați de uciderea disidentului Gheorghe Ursu: „Exact ce a făcut Securitatea în 1985, același lucru îl face astăzi Înalta Curte” (VIDEO)

Gazetarul Cristian Tudor Popescu a criticat dur verdictul  judecătorilor Curţii Supreme care i-au achitat joi pe foștii securiști Marin Pârvulescu şi Vasile Hodiş, acuzați de procurori de uciderea disidentului Gheorghe Ursu, potrivit minutei de ședință. Acesta a precizat într-o intervenție pentru emisiunea Bună, România, cu Jurnaliștii Radu Buzăianu și Răzvan Zamfir că se menține recordul rușinos pentru România: zero securiști condamnați pentru faptele comise înainte de 1989:

„Nici măcar nu este vorba de spălare, dacă ar fi vorba de spălare ar însemna că fosta Securitate e murdară, eventual de sânge. Atunci o speli, or exact acest lucru se încearcă să fie blocat, obstrucționat, mușamalizat din decembrie 1989 și până acum. Pentru mine nu a fost o surpriză acest verdict al Înaltei Curți, al Justiției din România, pentru că e vorba de ÎCCJ, organul suprem. O informație importantă în legătură cu ce s-a întâmplat astăzi este că se menține recordul ca numărul ofițerilor de Securitate, securiștilor condamnați pentru acte de poliție politică săvârșite înainte de 1989 în România rămâne imaculată, zero. Niciun ofițer de Securitate nu a fost condamnat pentru așa ceva. În cazul lui Gheorghe Ursu au fost condamnați doi milițieni, Tudor Stănică, un monstru, celebrul colonel Tudor Stănică, și adjunctul său, colonelul Creangă. De asemenea, a fost condamnat un ucigaș, un infractor, Marian Clită. Însă securiști nu”.

Eveniment - 13 nov, 18:37

Surse: Fiica lui Ioan Crișan și cei doi presupuși complici au fost arestați preventiv, în dosarul uciderii omului de afaceri din Arad. Din completul de la Înalta Curte a făcut parte și Lia Savonea

Potrivit lui Cristian Tudor Popescu, decizia ÎCCJ se înscrie în aceeași logică în care structura este apărată de mai bine de 30 de ani.  Potrivit acestuia, structura înseamnă Justiție, Poliție, SRI, organizațiile de forță care păstrează neștirbită amintirea fostei Securități:

„La începutul anilor 2000 un ins venit direct dinainte de 1989 și rămas în funcție, într-o funcție destul de mare, era întrebat la televizor în legătură cu…cred că era afacerea Țigareta. Și a dat un răspuns omul ăla pe care nu îl uit nici până acum: Domnule, eu îmi apăr structura. Asta am văzut de 30 și ceva de ani încoace, apărarea structurii. Până după 2015 nu au fost, nu numai securiști, niciun responsabil din sistemul torționar, penitenciar, sistemul de represiune dejisto-ceaușist, nu a fost nici întrebat de sănătate. Au fost apoi Vișinescu și Ficior care în sfârșit au fost condamnați dar asta după 20 de ani.

În cazul Gheorghe Ursu, eforturile fiului său, Andrei Ursu, și a altor oameni care s-au implicat au fost sisifice pentru a duce lucrurile la un proces. La fel, zeci de ani nu s-a mișcat nimic. Manea Drăgulin, iarăși un specimen pe care am avut ocazia să-l întâlnesc. Ăsta era procuror înainte de 1985, la Capitală, și el a decis în 1985 să nu se înceapă urmărirea penală, pentru că moartea lui Gheorghe Ursu nu a fost violentă, a murit de peritonită. Acest Manea Drăgulin a fost numit în 1993 procuror general al României de către Ion Iliescu.

Structura este protejată de 30 de ani și ceva peste tot, pe unde ea există, structura înseamnă Justiție, poliție, SRI, organizațiile de forță care păstrează neștirbită amintirea fostei Securități…Structura trebuie apărată și a și fost apărată cu dinții și cu ghearele vreme de 30 și ceva de ani”.

Cristian Tudor Popescu a criticat și motivarea magistraților, precizând că Înalta Curte face exact ce a făcut Securitatea în 1985 când i-a înscenat lui Gheorghe Ursu un proces de drept comun:

„În motivarea Curții scrie că „este totuși dificil de considerat că victima a fost un adevărat disident politic. Într-adevăr este de notorietate că în regimul Comunist orice părăsire a țării era o adevărată raritate, fiind făcută numai de anumiți cetățeni, sub control strict raportând la organele de securitate orice mișcare. Însă victima care avea un fiu stabilit legal în SUA nu numai că nu a fost dat afară din serviciu dar a și făcut toate concediile numai în străinătate neexistând țară din Europa, practic nevizitată de acesta”…Formidabil! Exact ce a făcut Securitatea atunci în 1985, adică i-a înscenat după ce a început să îl ancheteze pentru scrisoarea trimisă Europei Libere, i-au înscenat un proces de drept comun, pentru deținerea sumei de 17 dolari, același lucru îl face această Înaltă Curte de Casație.