Curtea Constituțională a decis joi că sesizarea Avocatului Poporului privind neconstituționalitatea Legii 90/2001 este inadmisibilă. Astfel, în urma acestei decizii a judecătorilor persoanele condamnate definitiv în dosare penale nu pot ocupa funcții guvernamentale. Aceasta a fost de fapt și legea care l-a oprit pe Liviu Dragnea să ocupe funcția de premier după alegerile parlamentare din decembrie 2016.
Jurnalistul Cristian Tudor Popescu susține însă că decizia Curții Constituționale a fost o schimbare de ultimă oră și de fapt în realitatea aceștia inclinau spre a aproba excepția de neconstituționalitate, lucru dovedit de amânările repete și de cele declarate de președintele CCR, Valer Dorneanu.
"Până acum am avut patru amânări. Nu s-a putut. De ce? Eu cred că din cauză că vorbea dl Dorneanu. Acum a tăcut dl Dorneanu. Nu l-am mai auzit dând explicații, spunându-ne cât e de greu. Și iată că a ieșit și această hotărâre. Putem, desigur, să facem o mulțime de speculații în legătură cu motivul, cu momentul, cu faptul că, din câte aud și eu, până în ultimul moment hotărârea mergea invers. Schimbarea a fost de ultimă oră. Dar nu vreau să speculez pe tema asta", a afirmat Cristian Tudor Popescu la Digi24.
Jurnalistul a atras atenția că prin această decizie speța nu este neapărat și încheiată definitiv, legea putând fi discutată pentru a fi schimbată atât în Parlament cât și printr-o nouă sesizare la Curtea Constituțională.
"CCR a interzis prin această decizie unui condamnat penal să facă parte din Guvern. Sigur, există posibilitatea ca Parlamentul să acționeze asupra acestei legi, a lăsat CCR această posibilitate. Dar a făcut un lucru foarte important: a arătat și a demonstrat că votul nu bate totul. Asta este cea ce încearcă de luni de zile diverși politicieni – că dacă ai votul de partea ta, dacă ai câștigat niște alegeri, atunci ești deasupra legii. Or, această hotărâre arată că legea e chiar mai presus de vot. Și asta este democratic", a spus Cristian Tudor Popescu.
Curtea Constituţională şi-a explicat decizia de joi, precizând că au fost ridicate probleme de aplicare şi interpretare a legii de către autorităţile publice competente, cât şi aspecte de legiferare ce intră în competenţa Parlamentului.