Crima de la Sibiu. Mărturii cutemurătoare. Laurențiu Lăcătușu a povestit cum a fost reținut, din greșeală, de polițiști. M-au tăvălit, iar unul dintre ei mi-a dat un pumn în gură, ceilalți au dat cu picioarele în mine și mi-au pus cătușele. M-au luat la mișto (VIDEO)

Laurențiu Lăcătușu, tânărul confundat de polițiști cu unul dintre criminalii omului de afaceri din Sibiu, a avut o intervenție, în exclusivitate, în emisiunea „Bună, România!”, moderată de Radu Buzăianu și Răzvan Zamfir, pe B1 TV, unde a povestit tot ce i s-a întâmplat, când a fost reținut.

„Eu, când veneam de la lucru, m-a sunat femeia și mi-a zis ‘vino acasă, că se dădură doi oameni, jos, dintr-o mașină și se plimbă pe lângă gardul vecinului, nu știu ce urmăresc și mașina se tot plimbă pe aici, pe drum, și îmi este frică să stau în casă’. Eu, auzind așa ceva, de la magazin, de acolo, unde mă lăsaseră colegii, am zis să vin repede acasă, să văd ce se întâmplă.

Când vin acasă, chiar lângă casă, lângă poarta vecinului, la 10 metri de casa mea, doi civili au ieșit de la vecinul de aici, că e un loc batant. Și au început să mă ia la întrebări, că de unde vin, am zis că de la lucru, de ce mă întrebi? Păi și unde te duci? Acasă, unde aș putea să mă duc? Unde stai? Aici, unde e becul aprins. Iar apoi îmi zice, sunt de la poliție, hai urcă în mașină.

Păi, domnule, legitimație aveți, ca să urc în mașină? Cum urc așa în mașină? Și zice, hai urcă în mașină, tu nu auzi? În momentul ăsta, din spate au venit 10-15-20, nu îmi pot da seama câți au venit, că au fost foarte mulți. Au dat cu mine jos de acolo, m-au tăvălit, pe jos, și unul dintre ei mi-a dat un pumn în gură, iar ceilalți au dat cu picioarele în mine, jos acolo, și mi-au pus cătușele la mâini, și eu coada ochiului am văzut vesta la unul dintre ei, că scrie poliția pe ea. Că ei erau în civil. Nu s-a legitimat nimeni. M-au pus jos, acolo, eu nu am știut cine sunt până când nu am văzut vesta la unul dintre ei. Când m-au pus jos, acolo, a și dat cu pumnul în mine unul dintre ei. Mi-a dat cu pumnul în gură de mi-a spart buza, mi-a curs sânge la gură.

După ce m-au lovit, mi-au pus cătușele la mâini, am văzut vesta la unul dintre ei și i-am spus: stați, domnule, așa, un pic. Acum sunt sigur că e poliția, acum sunt în regulă. Știu sigur că e poliția, sunt în siguranță. Mi-au pus cătușele și le-am zis: dar de ce mă luarăți? Și a zis: hai că îți arătăm noi pentru ce. Păi vreau să știu și eu. Lasă că știi tu, afli tu după aia. M-au luat de aici, m-au dus la Segarcea, la secția de poliție. M-au pus pe scaun acolo, mi-au făcut poze. Nu m-a întrebat nimeni nimic acolo, la Segarcea.

Când m-au ridicat de pe scaun, am spus, domnule, mă cam strâng cătușele, mi le slăbiți un pic la mâini, că mă strâng prea rău, mă dor mâinile de ele, dar ei zic stai că ți le slăbim mai încolo, un pic, că n-avem timp să mai stăm să le slăbim aici.

Și la ieșire din Segarcea unde sunt niște pomi colorați, așa, chiar la colțul pădurii, m-au pus jos acolo, mi-au slăbit cătușele, mi-a făcut poze acolo, m-au întors într-o parte, mi-au făcut poze, mi-au făcut poze și jos pe burtă și pe partea cealaltă și m-au dus la Craiova.

Când m-au dus la Craiova, am întrebat: domnule, dar pentru ce m-ați adus aici? Dar unul dintre ei îmi zice la mișto, avea chef de miștouri cu mine. Mersăși cu mobra fără cască și te băgăm la pușcărie 20 de ani. Eu, când am auzit, am început să râd.

Și nu mi-a mai spus nimic. După ce a luat amprente acolo, ei tot cu miștouri, începuseră să mă ia la mișto, mi-a luat și ADN-ul ăla de salivă.

Mi-a zis ai tatuaj pe mâna dreaptă. N-am domnule niciun tatuaj. Cum n-ai? Tocmai din Valea Stanciului și nu ai niciun tatuaj.

Și după ce mi-a făcut chestia asta, m-a băgat în altă camera, jos, unde erau 2 jandarmi.

Și o femeie dintre ei de acolo, era o singură femeie, a început să mă întrebe, dar nu-mi dai și mie un ceas din ăla scump de care ai luat acum? Eu, dacă habar nu aveam, nici la televizor nu văzusem, ei dacă tot făceau miștouri de mine, eu am zis, ‘da, vă dau, cum să nu, că am de perete, am de masă. Am mai primit unul de pomană, dacă vreți vi-l dau pe ăla’.

Și după aia m-au luat jandarmii ăia 2 de acolo și m-au urcat în mașină, le-am zis, ‘domnule, acum unde mergem, mergem acasă?’, “nu, nu, mergem până la o secție de poliție aici, apropiată’.

M-au dus la Sibiu. În fața poliției la Sibiu, când am ajuns, televiziunea acolo.

A început să-mi zică televiziunea, de ce l-ai omorât, nu ți-a părut rău de el? unde sunt banii? unde-s bunurile? Unde sunt colegii tăi? Eu când am auzit, ia, ce mă întreabă ăștia pe mine de bani, de ce l-ai omorât…

Eu, în mintea mea, cine m-o fi băgat pe mine în chestiile astea? Că eu habar n-am despre ce e vorba.

Eu nu auzisem nimic despre asta. Plecam dimineața la 6.30 și veneam seara, la 18.30. Eu nu știam nimic.

Când am intrat înăuntru, am văzut că erau civili, erau mascați acolo.

Mi-au luat rucsacul, aveam o mistrie, un cancioc, un ciocan și ruleta în el.

Și am avut și țigările. Țigările mi le-au luat mascații și le-au aruncat și au zis și-așa că nu-ți mai trebuie țigările.

Și întreb, domnule, dar vreau să știu pentru ce sunt adus aici? Dar unul dintre ei stă, se uită la mine, n-a zis nimic, dar unul dintre mascați spune, ‘ce mă, nu știi pentru ce ești adus aici? N-ai omorât omul ăla, unde sunt banii, unde sunt ceasurile și ăilalți cu care ai fost cu ei?’ Stai, domnule, așa un pic, ce ceasuri, ce vorbiți dumneavoastră, că eu habar nu am.

După aia m-au dus, sus, la ei în birou, mi-au desfăcut cătușele și m-a întrebat unul dintre ei: ‘domnule, dar nici nu ați auzit de cazul ăsta?’, am zis: ‘domnule, habar nu am, dacă eu plec dimineata la 6 jumate și vin seara la 18.30-19.00, mănânc și mă pun în pat, că dimineața trebuie să mă scol iar la 6.30. De fapt, la 6 mă trezesc, dar la 6 jumate plec la mașină.

Eu lucrez în construcții.

Când și-au dat seama că e persoana greșită?

„El de atunci se tot uita, avea o foaie în mână, se tot uita la foaia aia și la mine și a zis de vreo 2 ori: ‘E imposibil așa ceva’.

(…) În tot acest timp, procurorul, cred, sau nu știu cine, tot civil era, a băgat capul pe ușă și mi-a zis să mă ridic de pe fotoliu, să merg către oglindă.

M-am ridicat de pe fotoliu, m-am dus la oglindă, m-a pus să mă întorc stânga, dreapta.

După aia m-a pus să mă întorc înapoi la fotoliu, să mă pun pe fotoliu. M-am întors înapoi, m-am pus pe fotoliu. Am mai stat un pic pe fotoliu, după aia m-a pus să mă ridic, să merg către oglindă.

Erau 2 mascați acolo înăuntru, cu mine.

După aia mi-a zis, hai, vino încoace. M-am dus acolo înapoi la biroul lor, și le-a zis la mascați, duceți-vă în treaba voastră, că am greșit persoana.

Și după aia mi-a zis mie domnule, ne cerem scuze că am greșit, că nu știu cum.

Procurorul cred că era, nu știu cine era, că nu-i cunosc. O singură persoană și-a cerut scuze, care a fost acolo înăuntru, de le-a zis lor că sunt nevinovat.

Au zis că mă duc dimineață acasă, că sunt prea obosiți. Am stat acolo, am dormit într-o camera unde era unul dintre ei de serviciu.

Procurorul a venit pe la 12 și ceva și mi-a luat o declarație în baza că sunt ca martor și că sunt nevinovat și nu știu nimic de cazul ăsta.

Soția era speriată, copilul și acum noaptea tresare din somn.          

Și eu vreo 3 zile, 4 zile, cred că mai bine, ziua mi se părea că sună sirenele de poliție, mă trezeam imediat din somn”.