Creştinii îl sărbătoresc marţi pe Sfântul Ilie. Peste 140.000 de români îşi celebrează onomastica

Peste 140.000 de români îşi sărbătoresc onomastica, marţi, de Sfântul Ilie, conform datelor furnizate de Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date.

Astfel, este vorba de 142.087 de persoane, 104.844 fiind de sex masculin şi 37.243 de sex feminin.

Prenumele masculine:

– Eliade – 247;
– Elias – 4.386;
– Elie – 36;
– Elis – 838;
– Ilia – 372;
– Ilie – 93.366;
– Iliev – 3;
– Ilieş – 86;
– Iliuş – 15;
– Iliuţă – 3.451;
– Lică – 2.044

Persoanele de sex feminin:

– Eliana – 1.173;
– Elis – 549;
– Ilia – 151;
– Iliana – 3.457;
– Ilinca – 23.627;
– Ilincuţa/Ilincuta – 88;
– Iliuţa – 391;
– Lia – 6.174;

– Lica – 1.633

O serie de tradiții și datini sunt legate de ziua pe care Sfântul Ilie o păstorește.

Ilie, care în limba română înseamnă ”Al cărui Dumnezeu el este” a fost un proroc evreu menționat în A treia carte a regilor din Vechiul Testament. Este cinstit de creștini ca aducător de ploi, dar și ca divinitate populară a Soarelui și a focului, atestată prin numeroase tradiții și datini. Mare făcător de minuni în timpul vieții și după ce s-a urcat la cer într-un car de foc, proorocul Ilie a primit de la Dumnezeu puterea de a „deschide și a închide cerurile”, potrivit ortodox.ro.

Legenda Sfântului Ilie este cu totul atipică: un muritor care s-ar fi făcut vinovat de păcate foarte mari, printre care cel de a-şi fi omorât părinţii după ce a fost ispitit de diavol, s-a căit şi a primit iertarea lui Dumnezeu. A fost ridicat la Ceruri şi de atunci cutreieră norii cu o căruţă cu roţi de foc. În credința populară se mai spune că demonii fug din calea lui şi vin pe pământ, unde se ascund sub copaci sau chiar în trupurile unor animale. Una dintre superstiţiile legate de Sfântul Ilie este aceea că dacă tună şi fulgeră oamenii trebuie să îşi facă semnul crucii, pentru că Dumnezeu i-a dat voie Sfântului Ilie să lovească orice pentru a doborî demonii, mai puţin crucea.

De Sfântul Ilie, în satele din Bărăgan, oamenii încă respectă toate obiceiurile care s-au înrădăcinat de-a lungul timpului. În vechime se spunea că nu era voie să se consume mere până la 20 iulie şi nici nu trebuia ca aceste fructe să se lovească unul de altul, pentru a nu cădea grindina. Tot în 20 iulie, merele, considerate fructele Sfântului Ilie, sunt duse la biserică pentru a fi sfinţite, crezându-se că numai în acest mod ele vor deveni mere de aur pe lumea cealaltă. In această zi, ogoarele se stropesc cu agheasmă, pentru ca ele să aducă rod bogat în anul următor. În dimineaţa praznicului, se culeg cele mai bune plante de leac, care se usucă în locuri ferite de umezeală. Tot acum se culege şi se sfinţeşte la biserică şi busuiocul.În multe zone din ţară, de Sfântul Ilie se mai păstrează tradiţia recoltării mierii de albine, cunoscută sub numele de „retezatul stupilor”.