Ce cotă de încredere au președintele, patriarhul, politicienii și partidele. PNL și PSD conduc în intenția de vot pentru parlamentare, dar marea surpriză e PMP, cu 6,7% / Ce cred românii despre restricții și Dumnezeu

Un studiu intitulat „Credință, sănătate și politică în vremea pandemiei de COVID-19”, ce a fost realizat între 11 și 15 aprilie pe un eșantion de 1.008 persoane, arată în ce măsură sunt mulțumiți românii de măsurile autorităților în lupta cu criza coronavirus, dar și intenția de vot sau cota de încredere de care se bucură partidele și politicienii în acest context complicat. Spre exemplu, PNL este cotat cu 31,3% din intenția de vot pentru alegerile parlamentare, iar PSD cu 22,9%, dar marea surpriză este PMP, cu 6,7%.

Ce cotă de încredere au președintele, patriarhul, politicienii și partidele

Așadar, PNL conduce la nivelul intenției de vot pentru alegerile parlamentare, fiind ales de 31,3% din persoanele chestionate. PSD are 22,9%, USR-PLUS 19,9%, Pro România 8,8%, PMP 6,7%, UDMR 3,6%, ALDE 2,5%. Alte partide au fost cotate cu 4,2% din intenția de vot.

Tot PNL deschide ierarhia și în ceea ce privește intenția de vot pentru candidatul la funcția de primar din cadrul alegerilor locale, cu 34%. Lista este completată de PSD (25,8%), USR-PLUS (16,5%), PMP (6%), Pro România (5,8%), ALDE (2,1%), UDMR (4,2%), în timp ce spre alte partide s-ar îndrepta 5,7% din cei chestionați.

Raed Arafat pare să fie cel mai popular oficial din studiu, cu 55,7% dintre cei chestionați afirmând că au încredere ridicată în șeful Departamentului pentru Situații de Urgență. Al doilea în ierarhie este Nelu Tătaru, ministrul Sănătății, cu 34,9%. Podiumul este conchis de Patriarhul Daniel, cotat cu 29,4%. În fine, din Top 5 mai fac parte președintele Iohannis (26,3%) și Marcel Vela, ministrul Afacerilor Interne (26,1%). Imediat în spatele lor ar fi Bogdan Despescu, secretar de stat în MAI, cu 24,2%.

Premierul Ludovic Orban, celălalt lider al puterii executive din România, se bucură de încrederea ridicată a doar 15,2% dintre persoanele chestionate.

Ce cred românii despre restricții și Dumnezeu

Puțin peste jumătate din persoanele chestionate sunt mai mult sau mai puțin mulțumite de modul în care Guvernul Orban a gestionat criza provocată de coronavirus. Totodată, 26% au apreciat că sunt foarte mulțumite, în timp ce doar 12% s-au declarat nemulțumite.

Numărul persoanelor care s-au declarat în favoarea restricțiilor de carantină pare să fie covârșitor comparativ cu cei împotrivă. Dacă 66,7% dintre cei chestionați consideră că izolarea la domiciliu a populației și amendarea celor care o încalcă este o măsură corectă, doar 17,5% o văd greșită. Ponderea celor care au răspuns că „nu știu” a fost de doar 15,8%.

Aproape un sfert din persoanele chestionate s-au declarat nemulțumite de modul în care Uniunea Europeană s-a implicat în criza provocată de coronavirus. Ponderea mulțumiților este de 21,3%, în timp ce restul – peste jumătate dintre cei intervievați – s-au declarat mai mult sau mai puțin mulțumiți.

Nu în ultimul rând, 60,5% dintre persoanele chestionate susțin că au o stare generală de sănătate bună, în timp ce doar 2,5% consideră că au una precară.

Dacă peste 87% dintre oamenii intervievați sunt de părere că Dumnezeu există, 4% susțin că „nu”, iar alți 9% „nu știu”. Totuși, doar 14% dintre ei au ținut în totalitate postul Paștelui, în timp ce 45% – aproape jumătate – nu au ținut nici măcar o zi.

Studiul „Credință, sănătate și politică în vremea pandemiei de COVID-19” este un barometru național de opinie publică, ce a fost realizat între 11 și 15 aprilie, sub coordonarea lui Bruno Ștefan, Eugen Galitu și Călin Roșu. Cercetarea, ce a fost finanțată de Asociația Tinerilor Împreună – IUSTUM, a presupus un eșantion național de 1.008 persoane, reprezentativ pentru populația adultă a României. Au fost realizate interviuri în 116 localități urbane și rurale din toate județele țării.