Coronavirusul, extemporal pentru sistemul sanitar. Spitalele din țară și din București aflate în carantină sau cu secții închise

Vârful epidemiei de coronavirus în România e tot mai aproape și tot mai vizibile sunt efectele lipsei de investiții masive în sistemul medical românesc în ultimii 30 de ani. Sisteme mult mai performante, precum cele din Italia sau Spania, au ajuns în pragul colapsului, depășite de numărul extrem de mare de îmbolnăviri, raportate într-un interval scurt. Sistemul sanitar românesc, subfinanțat și mult mai fragil decât acestea, s-ar putea prăbuși complet în fața unui număr uriaș de îmbolnăviri, înregistrate într-un timp scurt. Ca scenariul negru să fie evitat, e nevoie de un efort comun ce presupune ca autoritățile să asigure echipamentele de protecție și infrastructura necesară cadrelor medicale, iar populația să respecte întocmai regulile de igienă și de distanțare socială. Până acum, însă, lipsa investițiilor din ultimii 30 de ani, lipsa echipamentelor de protecție, incompetența mangerilor de spitale, dar și ignoranța oamenilor și-au spus cuvântul: aproape 500 de cadre medicale au fost infectate cu COVID-19, numeroase secții și-au întrerupt activiatea, iar mai multe spitale au fost închise.

Spitalul Gerota din Capitală a devenit focar de infecție cu COVID-19, din cauza unui fost ofițer MAI

Pe 9 martie, Spitalul MAI “Dimitrie Gerota” din București devenea prima unitate medicală din România intrată în carantină, după ce s-a transformat într-un adevărat focar de infecție cu COVID-19. Vina a aparținut unui fost ofițer MAI, care a ascuns autorităților o deplasare în Israel. El a și semnat în formularele de consimțământ că nu a călătorit în afara țării în ultimele două luni. A recunoscut totul abia după ce starea lui de sănătate s-a agravat. Și după ce a infectat mai bine de 30 de persoane: membri ai familiei, inclusiv nora însărcinată și un nepot de 3 ani, cunoștințe și numeroase cadre medicale, inclusiv managerul spitalului. Pentru toate acestea bărbatul, pensionar al MAI din 2015 și angajat la ADP Sector 4, s-a ales cu dosar penal.

Pe 1 aprilie, după ample activități de dezinfecţie şi igienizare, carantina a fost ridicată, dar unitatea medicală încă nu primește pacienți și nu se pot efectua consultații.

Eveniment - 05 nov, 22:55

Raed Arafat, după accidentul feroviar din Mehedinți: Va fi o situație de durată și cu impact pe traficul rutier / O intervenție dificilă, cu risc de explozie / Au fost evacuate opt persoane (VIDEO)

În București au fost raportate până acum 552 de infectări cu coronavirus și 15 decese.

Spitalul Județean Suceava, scena unui „accident epidemiologic sever”

Și Spitalul Județean Suceava a fost închis din cauza răspândirii extrem de rapide și la scară mare a COVID-19. De data aceasta, de vină pare să fie conducerea de la acea vreme a unității medicale. „Au fost niște erori produse de management, care au pus în contact medicii pozitiv cu medicii neinfectați”, a explicat situația Horațiu Moldovan, secretar de stat în Ministerul Sănătății. Acesta a mai susținut că la Spitalul Județean Suceava a avut loc un „accident epidemiologic sever”.

De altfel, despre erorile de conducere din Suceava a vorbit și Nelu Tătaru, ministrul Sănătății, care a condus prima echipă de control trimisă din București acolo, din postura de secretar de stat. Tătaru a precizat că, la unitatea medicală din Suceava, a văzut „un management care n-a corespuns tocmai la ce ne așteptam, deși au fost și materiale, și echipamente”.

La o concluzie similară a ajuns și Ionel Oprea, noul coordonator al spitalului, secretar de stat și generalul-maior în rezervă. Acesta a declarat, pentru Monitorul de Suceava, că spitalul are suficiente echipamente de protecție, dar „în mod paradoxal, o parte din cadrele medicale refuzau să poarte aceste echipamente”.

Spitalul Județean Suceava a ajuns să aibă în conducere medici militari, după ce managerul de la acea vreme, Vasile Rîmbu, a fost demis, iar cel care l-a înlocuit și-a prezentat demisia după o săptămână. Oprea își dorește acum ca spitalul să redevină complet operațional în maxim o săptămână.

Situația de la Spitalul Județean Suceava a ajuns în atenția procurorilor. Aceștia au transmis deja că au indicii că decesele raportate acolo au legătură cu activități „ilicite” ale unor angajați din Spitalul Județean, dar și din DSP Suceava.

Suceava este acum cel mai mare focar de COVID-19 din România, cu 1.215 cazuri raportate și 44 decese.

Spitalul Județean Deva, închis după ce aproape 20 de persoane s-au infectat cu COVID-19

Spitalul Județean de Urgență Deva a fost închis pe 30 martie, după ce acolo s-au infectat cinci medici și 13 pacienți. În aceeași zi, Daniela Roşca a fost suspendată din funcţia de manager interimar şi înlocuită cu George Didilescu. Spitalul a fost amendat cu 10.000 de lei deoarece cadrele medicale nu purtau echipament de protecție.

De altfel, într-o intervenție telefonică pentru Digi24, Roșca a admis că nu știe câte probe au fost recoltate de la medici pentru testare, căci nu a întrebat medicul epidemiolog. Acuzată că nici nu s-a mai obosit să-i răspundă la telefon prefectului de Hunedoara, ea a susținut: „Dacă mă suna de pe numărul cunoscut, răspundeam”.

Intrarea în carantină a spitalului s-a lăsat, însă, cu scandal. Mai mulți angajați trimiși acasă au spus că au fost chemați înapoi să stea 14 zile în carantină, iar alții care au rămas în unitatea medicală s-au plâns că trebuie să stea cu toții, la grămadă, indiferent dacă au fost declaraţi sau nu contacţi ai unui caz de COVID-19.

Unitatea trebuia să rămână în carantină 14 zile, dar joi planul de reorganizare al conducerii a fost aprobat de secretarul de stat Raed Arafat. Totuși, de acum în Spitalul Județean Deva vor ajunge numai pacienții infectați cu coronavirus.

124 de îmbolnăviri au fost raportate în județul Hunedoara. 14 oameni au murit.

Activitatea mai multor spitale, afectată de infecțiile cu COVID-19

În Maternitatea Odobescu a Spitalului Municipal Timișoara, secțiile Obstetrică-ginecologie şi Neonatologie mai tratează doar urgențele, după ce cadre medicale, lăuze și o gravidă, în total 25 de persoane, au fost depistate pozitiv.

51 de angajați ai Spitalului Județean Târgu Mureș au ajuns în izolare la domiciliu, după ce un cadru medical a fost depistat pozitiv cu COVID-19.

Spitalul din Fălticeni e închis parțial, după ce 44 de cadre medicale au fost infectate.

Și Spitalul din Câmpulung Moldovenesc e închis pentru două săptămâni, după ce acolo au fost confirmate 67 de cadre medicale și 7 persoane internate.

Pe 31 martie, managerul Spitalului Universitar din București, Cătălin Cîrstoiu, a declarat pentru Europa FM că șase secții ale unității medicale vor fi închise temporar, după ce 27 de persoane, cadre medicale și pacienți, au fost confirmați pozitiv.

La Spitalul Sf. Ioan din București, 72 de cadre medicale și 9 rezidenți au ajuns în izolare, după ce a fost depistată pozitiv o femeie care realiza proceduri de dializă pe secția de Nefrologie.

Spitalul Judeţean ”Mavromati” din Botoşani are trei secții închise, după ce 31 de cadre medicale au fost depistate pozitiv cu noul coronavirus. Este vorba despre secțiile de Diabet, Chirurgie și Neurologie.

Spitalul Militar „Dr. Alexandru Popescu” Focşani a fost închis pentru 48 de ore, după ce 43 de cadre medicale au fost infectate cu COVID-19.

Cum putem ajuta NOI cadrele medicale ce luptă cu epidemia de coronavirus

Raed Arafat, secretar de stat în Ministerul Sănătății, a declarat că vârful crizei COVID-19 va fi atins, cel mai probabil, la mijlocul lunii aprilie. Ca sistemul sanitar românesc să reziste, este necesar ca numărul infectărilor să nu crească extrem de mult și într-un interval de timp foarte scurt. Asta înseamnă, pe lângă sarcina statului român de a asigura personalului medical echipamentul de protecție, ca fiecare român să respecte regulile de igienă și de distanțare socială. Astfel, răspândirea virusului va fi puternic limitată. De altfel, Arafat a punctat că este esențial ca sistemul medical românesc să nu fie lovit de un val de îmbolnăviri precum cel din Italia.

„Dacă avem o creștere bruscă, e posibil să ajungem la depășirea capacității”, a avertizat secretarul de stat, pentru Digi24.

El a dat asigurări că spitalele sunt acum mai pregătite decât la începutul epidemiei și că, în sprijinul lor, au fost ridicate și spitalele de campanie de la București și Constanța. De asemenea, se găsesc spații și pentru pacienții asimptomatici, ventilatoarele medicale care nu mai funcționează vor fi reparate, iar mai mulți medici au acceptat să fie detașați în zone în care e mai multă nevoie de ei.