Coronavirus. Ce s-ar putea schimba în bine în lume după pandemie

Coronavirusul SARS-CoV-2 a infectat peste 3 milioane de oameni din toată lumea, iar în rândul pacienților confirmați cu COVID-19 s-au înregistrat circa 213.000 de decese, potrivit datelor centralizate marți de Worldometer. Mai mult decât atât, pandemia a atras după sine o serie de restricții fără precedent în istoria recentă, paralizând o bună parte a activităților economice din lumea civilizată, astfel că industrie, după industrie acuză fie lipsa de cerere, fie o blocadă generată de carantină, fie alte complicații specifice. Totuși, în acest context atât de complicat, se pune problema cum și cand va fi depășit acest impas, dar, într-o notă ceva mai optimistă, și ce s-ar putea schimba bine în lume după această perioadă.

Ce s-ar putea schimba în bine în lume după pandemia de coronavirus

Lumea s-a schimbat enorm de mult în ultimele săptămâni, dar chiar și pe fondul stresului și al numeroaselor probleme cu care se confruntă scena globală, există motive să credem că putem ieși din această criză cu ceva mai multe calități umane, scrie Matthew Syed, într-un material pentru BBC.

Cu câțiva ani în urmă, Michael Michalko, un fost ofițer al armatei SUA, a venit cu o idee fascinantă pentru a aduce un plus de creativitate. El a numit-o „presupunerea inversată”. Practic, iei noțiunile centrale dintr-un context, subiect sau disciplină, iar mai apoi – ei, bine – le întorci cu susul în jos.

Prin urmare, să presupunem că te gândești să deschizi un restaurant – lucru, evident, imposibil în această perioadă. Prima presupunere ar putea fi aceea că „restaurantele au meniuri”. Varianta inversă ar suna în felul următor: „restaurantele nu au meniuri”. Acest lucru ar genera o situație în care un responsabil al localului ar trebui să informeze fiecare client ce a cumpărat în acea zi de la piață, dându-i astfel posibilitatea să-și aleagă un fel de mâncare. Ideea de bază nu este aceea de a găsi o metodă fixă de lucru, ci mai degrabă de a sparge tiparele convenționale de gândire, ceea ce ar putea conduce la noi asocieri și idei.

Un alt exemplu. Să presupunem că iei în calcul să deschizi o firmă de taxiuri. Prima presupunere ar putea arăta cam așa, „companiile de taxiuri dețin mașini”, în timp ce varianta inversată ar fi, „companiile de taxiuri nu dețin nicio mașină”. Cu 20 de ani în urmă, acest lucru ar fi putut să sune absurd. Astăzi însă, cea mai mare companie de taxiuri care a existat vreodată în lume nu deține absolut nicio mașină. Este vorba despre Uber.

Coronavirusul ne-a întors viețile cu susul în jos și, deși sperăm să ne îndreptăm spre o oarecare formă de normalitate în următoarele luni, este foarte probabil ca nimic să nu mai fie cum a fost înainte de pandemie. Mulți oameni și-au pierdut mijloacele de trai sau afacerile, și practic nu există niciun remediu pentru pagubele financiare și emoționale pe care le-a adus criza COVID-19.

Cu toate acestea, în plin întuneric există și oportunități. Oportunități de a ne reimagina o lume și un loc al fiecăruia în ea. Tehnicile de inversare sunt folosite, în general, de persoane care lucrează în industriile creative, dar ar putea fi utilizate și la scară mai largă.

Este nevoie de inovații inspirate de pandemie. Să luăm drept exemplu educația, care tradițional a fost văzută drept un spațiu în care copiii absorb cunoștințe. Deși lucrurile au evoluat de-a lungul vremii, sălile de clasă sunt încă percepute ca forumuri de împărtășire a cunoștințelor formale. Prin urmare, cum ar fi să ne gândim la o versiune inversată de genul, „educația nu este despre împărtășirea cunoștințelor”.

Un astfel de scenariu ar provoca creionarea unor idei, care să ajute copiii să dezvolte abilități ce nu sunt prevăzute de disciplinele tradționale. Abilități ușoare, care sunt importante în lume reală, dar pe care profesorii nu prea au timp să le arate elevilor din cauza programei școlare încărcate. Improvizarea, spre exemplu. Dezbaterea. Gândirea critică. Lucrul în echipă.