UPDATE: Grupul de Comunicare Strategică face precizăzi cu privire la decretarea stării de urgență.
”Având în vedere enunțarea în spațiul public/mediul online a posibilelor măsuri care pot fi luate în cadrul stării de urgență, fără a se menționa faptul că NU toate aceste măsuri sunt luate în mod obligatoriu, menționăm faptul că vor fi avute în vedere DOAR acele măsuri necesare în combaterea răspândirii noului coronavirus (COVID-19). Facem apel la responsabilitate și în acest caz în modul de prezentare a cadrului legal și a măsurilor care pot avea legatura cu motivul pentru care a fost anunțată decizia referitoare la starea de urgență”, au precizat reprezentanții Grupului.
Președintele Klaus Iohannis a anunțat, sâmbătă, că a decretat starea de urgență, în România, de la începutul săptămânii viitoare, în contextul crizei generate de răspândirea infecțiilor cu noul coronavirus.
În acest moment, instituirea stării de urgență este extrem de importantă pentru că duce la deblocarea achizțiilor care, înainte de acest moment, sunt posibile doar prin procedura licitațiilor.
”Această stare de urgență face posibilă alocarea de noi resiurse importante pentru gestionarea crizei. În acest fel, guvernul va avea posibilitatea să aloce mai mulți bani domeniului sănătății, mai mulți bani pentru medicamente, oentru apartura medicală absolut necesară. Această situație va permite să se realizeze achiziții într-un timp foarte scurt, cu proceduri simplificate, punând la dispoziția Guvernului toate instrumentele necesare pentru a gestiona în modul cel mai eficient criza generată de coronavirus”, a anunțat sâmbătă seară, președintele Klaus Iohannis.
Potrivit articolului 93 din Constituție, ”Preşedintele României instituie, potrivit legii, starea de asediu sau starea de urgenţă în întreaga ţară ori în unele unităţi administrativ-teritoriale şi solicită Parlamentului încuviinţarea măsurii adoptate, în cel mult 5 zile de la luarea acesteia.
Dacă Parlamentul nu se află în sesiune, el se convoacă de drept în cel mult 48 de ore de la instituirea stării de asediu sau a stării de urgenţă şi funcţionează pe toată durata acestora”.
Măsurile care pot fi impuse în timpul stării de urgență sunt prevăzute în OUG nr. 1/1999.
Astfel, pe durata stării de urgenţă, exerciţiul unor drepturi şi libertăţi fundamentale poate fi restrâns, cu excepţia drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale, numai în măsura în care situaţia o cere şi cu respectarea art. 53 din Constituţia României, republicată.
Autorităţile civile şi militare vor trebui să aplice următoarele măsuri excepţionale:
– să limiteze sau să interzică circulaţia vehiculelor sau a persoanelor în anumite zone ori între anumite ore şi să elibereze, în cazuri justificate, permise de liberă circulaţie;
– să efectueze percheziţii oriunde şi oricând este nevoie;
– să efectueze razii;
– să exercite în mod exclusiv dreptul de a autoriza desfăşurarea adunărilor publice, a manifestaţiilor sau marşurilor
– să evacueze din zona supusă regimului stării de asediu sau de urgenţă persoanele a căror prezentă nu se justifică;
– să protejeze informaţiile cu caracter militar destinate a fi comunicate prin mass-media;
– să dispună închiderea temporară a unor staţii de distribuire a carburanţilor, a unor restaurante, cafenele, cluburi, cazinouri, sedii ale asociaţiilor şi ale altor localuri publice
– să suspende temporar apariţia sau difuzarea unor emisiuni ale posturilor de radio ori de televiziune
– să dispună raţionalizarea alimentelor şi a altor produse de strictă necesitate;
– să interzică circulaţia rutieră, feroviară, maritimă, fluvială şi aeriană pe diferite rute;
De asemenea, potrivit legii nr. 453 din 1 noiembrie 2004, autoritatile pot sa dispuna si „Art. 26. – c) închiderea frontierei de stat, în întregime sau în zona în care a fost instituită starea de urgenţă, intensificarea controlului la punctele de trecere a frontierei care rămân deschise, precum şi supravegherea frontierei pe toată lungimea sa”.