Ministrul Sănătății, Nelu Tataru, a transmis un avertisment îngrijorător despre modul în care se manifestă pandemia de coronavirus. Potrivit demnitarului se ia în calculr ecunoașterea oficială a faptului că reinfectarea cu noul Coronavirus ar fi posibilă, asta după ce au fost depistate noi cazuri, acum fiind analizate tulpinile prelevate de la pacienti pentru cele doua infectari.
“Se discută la nivelul grupurilor ştiinţifice reinfectări în contextul unor posibile tulpini noi apărute. Sunt câteva cazuri care au fost declarate dar în acest moment le studiem.
Suntem în cea de-a doua fază a primului val pandemic. Suntem pe acel platou pe care sper să îl menţinem în contextul unei luni septembrie destul de aglomerate şi cu o creştere pe care preconizăm sperăm noi mică a numărului de cazuri de la o zi la alta. Ne pregătim pentru o lună destul de grea atât pentru cei care gestionăm, cât şi pentru cei care vor contribui la menţinerea unei stări sau a unei situaţii pe care să o putem controla.”, a declarat ministrul Sănătății.
În ceea ce privește reinfectarea cu noul coronavirus opinia specialiștilor este împărțită. Potrivit unor medici infecționiști citați de cotidianul The New York Times, aceasta ar fi improbabilă. Ei precizează că în cazurile reapariţiei rezultatelor pozitive la teste, este vorba de aceeaşi boală, care nu se vindecase total.
Aceștia au comentat cazul unei femei din Los Angeles care părea că se vindecase de Covid-19, dar, după câteva săptămâni, starea i s-a înrăutăţit şi iar rezultatele analizelor au apărut din nou pozitive. Un medic din New Jersey a susţinut că unii pacienţi s-au reinfectat cu noul coronavirus. Iar alt doctor a afirmat că unii oameni se confruntă cu recidivarea bolii, într-o formă mult mai severă.
Și în România, trei sibieni care s-au vindecat după ce au fost infectați cu coronavirus au ajuns din nou la spital din cauza bolii COVID-19.
Aceștia au fost reconfirmați cu Covid-19. Așa a apărut în spațiul public ipoteza apariției unei noi tulpini a virusului. Cercetătorii de la Institutul Cantacuzino explică faptul că dacă în fazele incipiente ale epidemiei din România, sursa de infecție a fiecărui caz a fost identificată prin anchete epidemiologice amănunțite, urmate de detecția și izolarea/ carantinarea contacților, odată cu răspândirea virusului în populația generală, această strategie nu mai poate furniza date exacte. Pe măsură ce virusul se răspândește, apar multiple oportunități de selecție naturală a unor mutații care pot avea impact major asupra transmisibilității virusului.
În aceste condiții, secvențierea genomică oferă o alternativă de monitorizare în timp real a dinamicii transmiterii virale, prin identificarea unor secvențe care agregă împreună în clustere și corelarea lor cu datele clinice și epidemiologice.