Informațiile false legate de noul coronavirus se răspândesc mai rapid decât virusul, mai ales în mediul online, stârnind panică inutilă în rândul populației.
Astfel, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a avertizat împotriva consecințelor unei „infodemii”, ce ar trebui combătută la fel precum pandemia de coronavirus, spune organizația.
În ceea ce privește răspândirea virusului în apa mării, experții virusologi au precizat că nu există un pericol real, dar nici nu există date concrete care să demonstreze acest fapt.
„Nu există date care să arate că apa de mare are vreun efect asupra virusului. Cel mai probabil că efectul este lent şi marginal. Însă, dat fiind faptul că virusul va fi mult diluat în apă, nu cred că există un pericol real ca virusul să fie luat ‘din apă’”, a declarat Mihnea Boştină, virusolog la Universitatea Otago din Noua Zeelandă, citează Adevărul.
De asemenea, acesta susține că, deşi nu există încă date edificatoare în acest sens, cel mai probabil, dacă lumea va merge la plajă, temperatura nu ar fi favorabilă transmiterii virusului. Dacă însă lumea stă la un restaurant, şansele de transmisie sunt mult mai mari.
Și Adrian Bâlbă, directorul Complexului Muzeal de Ştiinţe ale Naturii din Constanţa, este de părere că este improbabil ca virusul să se transmită în apele mării.
„În apele sărate virusul, teoretic, poate supravieţui, mai ales dacă salinitatea nu este foarte ridicată, precum apa din Marea Neagră. Apa sărată, diluţia corespunzătoare apelor libere, nu asigură o suficientă cantitate virală care să fie şi infecţioasă şi din acest motiv este extrem de improbabil să se transmită”, a precizat acesta.
ProfesorulAlexandru Rafila, președintele Societății Române de Microbiologie, a dat asigurări că nici piscinele nu favorizează răspândirea virusului, datorită clorului, cu excepția ca acestea să nu fie aglomerate.
„Dacă sunt prea multe persoane în piscină şi contactul este prea apropiat, există posibilitatea contaminării, pentru că atunci când înoţi mai sunt secreţii, mai şi expectorezi câteodată, iar masca nu se poate folosi”, a precizat acesta.
Site-urile de socializare joacă un rol crucial în acest context, purtând responsabilitatea de a provoca răspândirea zvonurilor contraproductive.
Astfel, companiile Facebook, Instagram și YouTube au confirmat că au luat măsuri pentru combaterea dezinformării cu privire la coronavirus.
Concret, transmiterea virusului nu se poate realiza prin mușcături de țânțari, cum nici zonele aflate în temperaturi ridicate nu sunt scutite de infectare, virusul ajungând inclusiv în țările africane.
De asemenea, unii susțin (în mod greșit) că oamenii se pot proteja împotriva COVID-19 prin spălarea mâinilor cu urina copiilor, aplicând ulei de susan pe tot corpul sau consumând canabis sau usturoi (această plantă comestibilă nu stimulează sistemul imunitar al organismului). Așadar, acestea sunt doar exemple de publicitate falsă.
Mai mult, unele zvonuri spun că marile companii de pe piața medicamentelor fac parte dintr-o conspirație la nivel Mondial, numită „Big Pharma”. Scopul lor comun ar fi acela de a face profit rapid și constant, nefiind interesate de însănătoșirea bolnavilor, ci având scopuri sinistre și acționând împotriva binelui public. Astfel, teoria spune că gigantii farmaceutici au facut o avere cu medicamente, ascunzând tratamentele simple, eficiente pentru coronavirus, astfel încât să poată profita din vânzarea unui viitor vaccin.
Totodată, o altă teorie este bazată în principal pe faptul că rețeaua 5G a fost lansată în orașul chinez Wuhan, cu doar câteva săptămâni înainte de a izbucni pandemia de coronavirus, iar pasagerii infectați de pe vasul de croazieră Diamond Princess foloseau tehnologia.
Astfel, câmpurile electromagnetice emise de rețelele de comunicații fără fir ar fi ajutat la răspândirea bolii.